Discursul ministrului la seminarul CNPAS 13-05-2003
SISTEMUL PUBLIC DE PENSII - DOI ANI DE APLICARE

     I. Situatia sistemului public de pensii din Romania pana la reforma din anul 2001
     Sistemul de asigurari sociale si pensii din Romania s-a caracterizat, pana in anul 1992, printr-un grad ridicat de diversificare.
     Pe langa sistemul asigurarilor sociale de stat, al agricultorilor si al pensiilor militare, mai functionau si sisteme independente de mai mica anvergura, proprii anumitor sectoare de activitate sau profesiuni, cum ar fi cele acoperind cooperatia mestesugareasca, cultele, creatorii de arta si avocatii.
     Aceste sisteme erau de tip contributiv si redistributiv, fiind bazate pe principiul intrajutorarii intre generatii (Pay As You Go).
     Legislatia reglementa si o pensie suplimentara, bazata pe contributia individuala a persoanei angajate.
     Sistemele de asigurari sociale mici au intrat primele in incapacitate de plata datorita numarului redus si in scadere al contribuabililor, fiind necesara integrarea lor in sistemul asigurarilor sociale de stat, in perioada 1992 - 1995.
     De asemenea, sistemul s-a confruntat si a fost iremediabil afectat de crize majore, economica si demografica, care au marcat Romania dupa 1990, respectiv:
     - o tranzitie demografica rapida, cauzata de cresterea sperantei de viata si declinul fertilitatii, care a condus la cresterea rapida a ponderii persoanelor vrstnice n totalul populatiei;
     - reducerea numarului de contribuabili din cadrul populatiei active, in 1996 numai 55% din aceasta populatie fiind cuprinsa in sistemul asigurarilor sociale;
     - reducerea considerabila a numarului salariatilor, de la circa 8 milioane in 1989 la cca 4,6 milioane in prezent.
Principale cauze ale acestui fenomen au fost:
     - cresterea numarului de persoane din agricultura sau care desfasurau activitati independente, pentru care nu se plateau contributii de asigurari sociale;
     - amploarea muncii la negru, estimata in 1996 la cca 1,5 milioane persoane;
     - restructurarea intreprinderilor si somajul masiv indus, pentru care nu s-a mai platit contributia de asigurari sociale.
     S-a creat astfel un dezechilibrul financiar al bugetului de asigurari sociale, au crescut subventiile destinate BASS, s-a deteriorat continuu rata de dependenta, ajungandu-se la 0,75 salariati la un pensionar in 2002 si s-a redus nivelul prestatiilor, nici una din masurile de protectie sociala ulterioare neputand acoperi integral rata inflatiei.
     In paralel cu reducerea gradului de acoperire, sistemul asigurarilor sociale s-a confruntat si cu explozia numarului de pensionari, precum si cu insuficienta resurselor pentru pensii decente, in contextul in care aceasta reprezinta singurul venit cert pentru cea mai mare parte a populatiei varstnice.
     Principalele consecinte ale evolutiilor prezentate au fost:
     - cresterea continua a nivelului contributiei de asigurari sociale, de la cca 14% in 1990, la 36,5% in 2002. Au fost afectate in consecinta atat profitabilitatea intreprinderilor, cat si posibilitatea de restructurare a economiei nationale;
     - deteriorarea cuantumurilor nominale ale pensiilor, raportul dintre pensia medie totala de asigurari sociale de stat si salariul mediu net scazand de la 44,69% in 1990, la 38,51% in 1996.
     - aparitia unor decorelari majore in sistemul de pensii, prin adoptarea unor masuri de protectie sociala mai accentuata pentru pensiile mai mici, cea mai afectata fiind pensia pentru limita de varsta si vechime integrala. Decorelarile au fost alimentate si de formula de calcul a pensiei, care a favorizat pensiile obtinute de salariatii cu salarii mari.
     Tendinte si dificultati similare au fost inregistrate si in al doilea sistem de asigurari sociale ca marime, respectiv sistemul de asigurari sociale al agricultorilor, fiind agravate de caracterul facultative al asigurarii dupa desfiintarea CAP-urilor.

     II. Reforma sistemului public de pensii din Romnia
     Carentele legislative, fenomenele sociale, economice si demografice mentionate, precum si dificultatile tot mai mari privind asigurarea echilibrului financiar al sistemului de asigurari sociale au impus necesitatea reformarii acestuia, in scopul cresterii cuantumului pensiilor si asigurarii unui buget echilibrat.
     Astfel sistemul de pensii a fost proiectat cu urmatoarele componente:
     - o componenta obligatorie, redistributiva, administrata public al carui cadru juridic il constituie Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, in vigoare de la 1 aprilie 2001;
     - doua componente bazate pe capitalizare, una obligatorie si alta facultativa, administrate privat, al caror cadru juridic urmeaza a fi elaborat in cel mai scurt timp.
     Institutia care urma sa administreze sistemul public, respectiv Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale s-a infiintat insa n luna februarie 2001, cu o ntrziere de cca 11 luni fata de prevederile legale, ntrziere determinata de lipsa deciziei politice din perioada de dupa publicarea legii.
     In paralel cu rezolvarea aspectelor organizatorice, chiar din prima parte a anului s-a reusit asigurarea operabilitatii sistemului de asigurari sociale, in conditiile in care s-a inregistrat o explozie a numarului de cereri de pensionare pe vechea legislatie.
     De asemenea, au fost promovate o serie de modificari legislative care nu au modificat principiile pe care s-a bazat initial legea, dar care si-au propus o corelare a cadrului legal de baza cu prevederile Programului de Guvernare si introducerea unor elemente asumate prin Acordul Social pe anul 2001.
     Procesul de amendare legislativa a continuat si in anii urmatori.

     Reforma sistemului public de pensii din Romania, respectiv a pilonului I, s-a bazat pe urmatoarele principii.
     1. Organizarea unui sistem public de pensii unic, garantat de stat, pe principiul redistribuirii, si asigurand o protectie de baza.
     2. Organizarea Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS), institutie publica autonoma de interes national, care administreaza si gestioneaza sistemul public.
     3. Definirea cu precizie a raspunderii juridice pentru nerespectarea dispozitiilor legale n materie, precum si nfiintarea unor sectii speciale de asigurari sociale pe lnga tribunale si curti de apel, menite sa rezolve n conditii de competenta si operativitate crescute litigiile avnd ca obiect drepturi sau obligatii de asigurari sociale
     4. Alinierea la o serie de prevederi comunitare, in vederea facilitarii aderarii Romaniei la UE. Se creeaza astfel, posibilitatea exportului prestatiilor, att pentru cetatenii romni care lucreaza n strainatate n baza acordurilor bilaterale ncheiate de Romnia, ct si pentru cetatenii straini care au fost asigurati n Romnia si s-au stabilit n strainatate.
     5. Largirea ariei contribuabililor, prin cuprinderea obligatorie n sistemul public a tuturor persoanelor fizice care desfasoara activitati aducatoare de venituri peste un anumit nivel.
     Astfel, prin Noul Cod al Muncii s-au introdus contractele de munca cu timp partial, care intra sub incidenta sistemului public de pensii si pentru care urmeaza sa se plateasca CAS, imbunatatind astfel gradul de colectare a veniturilor la BASS si protectia sociala a persoanelor respective.
     6. Cresterea treptata a vrstelor standard de pensionare n perioada 2001 - 2014 pentru barbati pna la 65 de ani si pentru femei pna la 60 de ani (de la 62 ani, respectiv 57 ani).
     Corelativ, cresterea stagiilor de cotizare (minime - de la 10 la 15 ani - si complete - de la 30 la 35 de ani pentru barbati, respectiv de la 25 la 30 de ani pentru femei), stagii care confera dreptul la prestatii si determina valoarea acestora.
In acest mod se atenueaza problemele legate de cresterea raportului de dependenta si de mbatrnirea populatiei
     7. Schimbarea structurii contributiei de asigurari sociale, prin implicarea asiguratilor la plata unei parti din contributie, in vederea cresterii responsabilitatii n raport cu angajatorii care le calculeaza si vireaza contributia.
Conform angajamentelor asumate recent de Guvern, fata de 2002, in 2003 cotele de CAS au fost deja reduse cu cate un punct procentual. Cota de contributie individuala de asigurari sociale a fost de asemenea redusa, de la 11,67% la 9,5%, indiferent de conditiile de munca.
     8. Introducerea unei noi formule de calcul a pensiei prin luarea n considerare a contributiei platite pe toata perioada de activitate, formula ce permite:
     * eliminarea influentei negative a inflatiei acumulate pe termen lung;
     * realizarea unei legaturi mai strnse ntre nivelul contributiilor achitate si nivelul prestatiilor obtinute.
     9. Asigurarea flexibilitatii privind pensionarea prin introducerea posibilitatii de pensionare anticipata, care permite si reglarea pietei muncii.
     10. Schimbarea modului de stabilire a cuantumurilor pensiilor de invaliditate, prin creditarea perioadei de invaliditate ca stagiu de cotizare.
     De asemenea, se pune accent pe dezvoltarea sistemului de reabilitare a capacitatii de munca, prin obligativitatea programelor medicale recuperatorii pentru pensionarii de invaliditate, pentru o mai mare reinsertie profesionala si reintegrare n viata activa.
     11. Restrictionarea drastica a accesului la (fostele) grupe I si II de munca, prin conditii mult mai severe de incadrare.
     12. Reactualizarea pensiilor, in vederea evitarii erodarii lor, prin aprobarea coeficientului care determina valoarea anuala a punctului de pensie din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

     Reforma sistemului de pensii din Romania continua cu completarea cadrului legal si realizarea constructiei institutionale necesare functionarii si dezvoltarii fondurilor de pensii cu administrare privata.
     In acest context, MMSS a elaborat proiectul legii schemelor facultative de pensii ocupationale - sistem care va asigura un venit suplimentar si complet distinct celui provenit din sistemul public. Noul sistem are caracter facultativ, el putandu-se aplica numai acolo unde exista un acord intre angajator si sindicat sau reprezentanti ai salariatilor, dupa caz.
     Aderarea la fond este optionala, ca si stabilirea nivelului de contributie in functie de posibilitatile participantului in cadrul unor limite exprimate ca procente din salariul brut.
     Proiectul introduce un sistem de asigurare complementar, bazat pe administrarea privata a contributiilor platite atat de angajat, cat si de angajator in folosul participantului. Aceste contributii vor beneficia de deduceri fiscale pentru fiecare platitor asigurandu-se in acest fel sprijinul statului pentru noul pilon.
     Intreaga piata a pensiilor administrate privat va fi atent supravegheata si controlata de Comisia Nationala a Fondurilor de Pensii al carei obiect principal de activitate este acela de a proteja interesele participantilor la fondurile de pensii.
     Fondurile de pensii vor avea doua forme de garantare, si anume:
   - un fond de rezerva constituit la nivelul administratorului;
   - un fond de garantare gestionat de Comisie.
     Avantajul acestui pilon, si anume sprijinul acordat de angajator salariatilor prin completarea pachetul salarial cu o contributie in scopul obtinerii unui venit suplimentar la pensie a determinat partenerii sociali sa sustina acest proiect.
     In continuare, MMSS se lucreaza la elaborarea proiectului legii fondurilor universale de pensii care, spre deosebire de cel ocupational, va avea o intindere nationala prin caracterul sau obligatoriu.
     Fondurile universale vor genera o pensie suplimentara pentru toti salariatii, indiferent de locul de munca, crescand veniturile la pensionare si determinand astfel o scadere a presiunii exercitate asupra statului.
     Adoptarea acestor proiecte va definitiva reforma sistemului de pensii care a debutat in anul 2000 prin aprobarea Legii nr. 19.
     In acest fel, domeniul pensiilor va fi reconstruit din temelii pe baze mai solide si mai echitabile. Dat fiind ca aceste modificari se realizeaza sub un singur Guvern si intr-un singur mandat, inchei prin a va spune ca nu ne trebuie decat vointa si perseverenta pentru a face un lucru bun, oricat de dificil ar fi.