Componenţa Comisiei Naţionale de Promovare a Ocupării Forţei de Muncă, aprobată prin Decizia primului ministru nr.72/2002, cu modificările şi completările ulterioare
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale va organiza şedinţa de lucru a Comisiei Naţionale de Promovare a Ocupării Forţei de Muncă, la sediul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Şedinţa de lucru va fi prezidată de domnul Marian Srbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale.
La şedinţă vor participa membrii comisiei, reprezentanţi ai ministerelor, agenţiilor şi departamentelor din subordinea Guvernului sau autonome, la nivel de secretar de stat, şi preşedinţii organizaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional.
Agenda de lucru a şedinţei Comisiei Naţionale de Promovare a Ocupării
1. Deschiderea sesiunii şi aprobarea ordinii de zi
2. Aprobarea procesului verbal al sesiunii anterioare
3. Prezentarea rezultatelor analizei privind implementarea Planului Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă la data de 31.03.2003
4. Informare asupra tendinţelor privind Strategia pentru Ocupare a Uniunii Europene
6. Diverse
7. Concluzii finale
GUVERNUL ROMNIEI
PRIMUL MINISTRU
D E C I Z I E
privind aprobarea componenţei Comisiei Naţionale de
Promovare a Ocupării Forţei de Muncă
n temeiul prevederilor art.19 din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea G/uvernului Romniei şi a ministerelor şi ale art.10 alin.(3) din Legea nr.76/2003 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă,
Primul ministru emite următoarea
DECIZIE
Articol unic. Se aprobă componenţa Comisiei Naţionale de Promovare a Ocupării Forţei de Muncă, prezentată n anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Bucureşti,
Nr.
ANEXĂ
Componenţa Comisiei Naţionale de Promovare a
Ocupării Forţei de Muncă
1. Domnul Mircea Panaite Secretar de Stat Ministerul Dezvoltării şi Prognozei
2. Domnul Gavril Baican Secretar de Stat Ministerul Industriei şi Resurselor
3. Domnul Ovidiu Ionescu Secretar de Stat Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor
4. Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota Secretar de Stat Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei
5. Domnul Nicu Rădulescu Secretar de Stat Ministerul Turismului
6. Domnul Virgil Boboc Secretar de Stat Ministerul pentru ntreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
7. Domnul Radu Mircea Damian Secretar de Stat Ministerul Educaţiei şi Cercetării
8. Domnul Nicolae Mărăşescu Secretar de Stat Ministerul Tineretului şi Sportului
9. Domnul Ion Călin Secretar de Stat Ministerul Administraţiei Publice
10. Domnul Dan Jurcan Secretar de Stat Ministerul Informaţiilor Publice
11. Domnul Florin Stadiu Secretar de Stat Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului
12. Domnul Gheorghe Gherghina Secretar de Stat Ministerul Finanţelor Publice
13. Domnul Cezar Manole Armeanu Secretar de Stat Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei
14. Domnul Ioan Cindrea Secretar de Stat Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale
15. Domnul Dumitru Costin Preşedinte Blocul Naţional Sindical
16. Domnul Ion Popescu Preşedinte CSN Meridian
17. Domnul Iacob Baciu Preşedinte Confederaţia Sindicatelor Democratice din Romnia
18. Domnul Marius Petcu Preşedinte CNSRL-Frăţia
19. Domnul Bogdan Iuliu Hossu Preşedinte CNS Cartel Alfa
20. Domnul Costache Florian Preşedinte Patronatul Naţional Romn
21. Domnul Mihai Dumitrescu Preşedinte - Consiliul Naţional al Patronatului Romn
22. Domnul Silviu Opriş Preşedinte Confederaţia Patronală din Industria Romniei
23. Domnul Ilie Anghel Primvicepreşedinte Uniunea Generală a Industriaşilor din Romnia 1903
24. Domnul Ovidiu Nicolescu Preşedinte Consiliul Naţional al ntreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romnia
25. Domnul Marcel Florescu Preşedinte Asociaţia Romnă a Antreprenorilor de Construcţii
26. Domnul Aureliu Leca Preşedinte Asociaţia Romnă a Antreprenorilor de Construcţii
27. Domnul Ştefan Varfalvi Primvicepreşedinte Uniunea Generală a Industriaşilor din Romnia
al şedinţei de lucru a Comisiei Naţionale de Promovare a
Ocupării forţei de Muncă
Şedinţa de lucru a Comisiei Naţionale de Ocupare (CNO) a avut loc la sediul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, ncepnd cu orele 14.00, n prezenţa a 19 din membrii săi din totalul de 28 de membri.
Prezenţa membrilor CNO se regăseşte n anexa nr.1.
La şedinţă au mai participat: dl. Laurenţiu Ungureanu, Director General - Direcţia Generală Forţă de Muncă, d-na Simona Bordeianu, Director General Adjunct Direcţia Generală Forţă de Muncă, dl. Liviu Bulgărescu expert local n cadrul proiectului bilateral romno-german Implementarea şi Monitorizarea PNAO, dl. Arnold Hemmann, expert pe termen scurt n cadrul aceluiaşi proiect, reprezentant al Ministerului pentru Economie şi Muncă din Germania.
n deschiderea şedinţei de lucru, deoarece domnul Marian Srbu, ministrul muncii şi solidartăţii sociale şi preşedinte al Comisiei Naţionale de Ocupare, nu a putut participa la şedinţă din motive obiective, dl. Iacob Baciu, reprezentant din partea sindicatelor, a propus ca şedinţa să fie prezidată de dl. Ioan Cindrea, secretar de stat n cadrul MMSS. Dl. Varfalvi, reprezentant din partea organizaţiilor patronale, a fost de acord cu această propunere. Prin urmare, s-a hotărt ca şedinţa de lucru să fie prezidată de domnul secretar de stat Ioan Cindrea.
Domnul Ioan Cindrea a propus adoptarea ordinii de zi (anexa nr.2), care a fost aprobată de toţi membrii Comisiei. A nceput discutarea punctelor de pe ordinea de zi. Mai nti, s-a supus aprobării procesul verbal al şedinţei din data de 03.09.2002. Nu au fost obiecţii s-a adoptat procesul verbal.
S-a trecut la prezentarea următoarelor puncte de pe ordinea de zi.
Domnul Laurenţiu Ungureanu director general Direcţia Generală forţă de muncă a prezentat punctul 3 al ordinii de zi: Recomandările cuprinse n Raportul Final pentru Sectorul Social R/RO/SOC/02109, elaborat de către Misiunea Comisiei Europene pentru Monitorizare şi Evaluare Interimară a Proiectelor PHARE, privind Proiectul Phare RO 9908 Elaborarea Planului Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PNAO). Materialul este prezentat n anexa nr.3.
Domnul Ioan Cindrea l-a rugat pe dl. Liviu Bulgărescu să prezinte punctele 4 şi 5 ale ordinii de zi.
Domnul Liviu Bulgărescu, expert local n cadrul proiectului bilateral romno-german Implementarea şi Monitorizarea PNAO, a făcut o scurtă prezentare a acestui proiect (anexa nr.4), precum şi a analizei privind prima monitorizare a implementării PNAO (anexa nr.5).
Domnul Ioan Cindrea a invitat pe dl. Arnold Hemmann, expert pe termen scurt, reprezentant al Ministerului pentru Economie şi Muncă din Germania, să prezinte procesul de raportare către Comisia Uniunii Europene, privind implementarea PNAO, n statele membre.
Domnul Arnold Hemmann a prezentat att practica actuală privind elaborarea, monitorizarea şi raportarea PNAO, ct şi tendinţele pe termen scurt şi mediu. n general, conform principiului subsidiarităţii, realizarea şi implementarea concretă revin statelor membre; Statele membre pot elabora sisteme naţionale proprii de monitorizare şi raportare, complementare celor din plan comunitar.
Comisia Europeană evaluează PNAO, utiliznd indicatorii stabiliţi la nivel Comunitar. Această evaluare reliefează stadiul n care se află ţările comunitare n sensul implementării liniilor directoare, respectiv progresul realizat. Rezultatul l constituie un prim raport comun privind ocuparea, elaborat de către Comisia Europeană şi discutat n cadrul mai multor comisii de specialitate, nainte ca acesta să fie naintat Consiliului European spre aprobare. In urma raportului comun, Consiliul, la recomandarea Comisiei, poate face recomandări statelor membre, privind implementarea politicilor pentru ocupare ale acestora. Aceste recomandări nu sunt obligatorii, sunt nsă utile n rezolvarea unor probleme legate de piaţa muncii.
Domnul Ioan Cindrea a mulţumit dl. Hemmann pentru expunere, şi a precizat că n conformitate cu HG nr.759/2002 pentru aprobarea Planului Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă, toate instituţiile implicate trebuie să realizeze implementarea PNAO.
De asemenea, a subliniat necesitatea menţinerii personalului implicat n implementarea şi monitorizarea PNAO. Perioada cea mai grea urmează să fie al doilea semestru al anului 2003 cnd, n paralel cu implementarea şi monitorizarea PNAO, va demara şi elaborarea PNAO pentru 2004. n cazul n care UE hotăreşte elaborarea PNAO pe perioade de 3 ani, urmează ca şi Romnia să adopte aceeaşi perioadă n elaborarea şi implementarea PNAO. n contextul menţinerii personalului implicat la monitorizarea PNAO, urmează ca acesta să participe la o serie de instruiri; a adresat rugămintea de a se răspunde la adresele primite privind monitorizarea PNAO.
Domnul Ştefan Varfalvi a dorit să precizeze că Uniunea Generală a Industriaşilor din Romnia nu a fost solicitată la elaborarea PNAO.
Domnul Ioan Cindrea a menţionat faptul că partenerii sociali au fost implicaţi n proiectul Phare Elaborarea PNAO prin intermediul reprezentanţilor din CES (2 reprezentanţi dl. Albu şi dl. Stănciulescu).
Domnul Ştefan Varfalvi şi-a manifestat disponibilitatea şi deschiderea de a participa la toate fazele PNAO.
Domnul Ion Taban a dorit să precizeze că MIMMC a transmis contribuţia la monitorizarea PNAO, deşi cu oarecare ntrziere. De asemenea se va ncerca menţinerea personalului implicat n procesul PNAO.
Domnul Silviu Opriş a recunoscut că CPIR a participat la elaborarea PNAO. A solicitat, pe ct posibil, să se coreleze programele patronatului cu programele prevăzute n PNAO. n economie ar trebui să se găsească soluţii cu implicarea forţei de muncă din ţară (de ex., la construcţia şoselelor, să nu se mai folosească soluţiile de asfalt, ci fier-beton, ciment care se pot realiza de către firme romneşti).
Domnul Fundătură a recunoscut că a participat la elaborarea PNAO (liniile directoare 13,14), dar fără continuitate. Pe viitor, va ncerca să colaboreze cu echipa de monitorizare a PNAO.
Domnul Costache Florian a propus să se nlocuiască termenul mbunătăţirea din cadrul rezultatelor aşteptate prin proiectul Implementarea şi monitorizarea PNAO. De asemenea, a promis că se va răspunde la solicitarea de colaborare pentru PNAO.
Domnul Lucian Vasiliu a precizat că nainte de şedinţă a luat parte la discutarea Legii Sindicatelor unde nu s-a acceptat ca şi şomerii să aibă organizaţii de tip sindical, asociate la organizaţiile sindicale. Dnsul consideră că, n contextul PNAO, ar fi fost benefice aceste organizaţii ale şomerilor.
Domnul Ion Popescu a apreciat că fiecare poate contribui cu ceva concret. Privitor la obiectivul Educaţie şi formare pentru viaţă şi muncă ntr-o societate bazată pe cunoaştere ar trebui aplicat concret n cazul persoanelor disponibilizate. S-a ridicat problema industriei de apărare. Dl. Popescu ar fi dorit să primească materialul prezentat n cadrul şedinţei.
n ncheiere, domnul Ioan Cindrea a amintit că rolul Comisiei Naţionale de Ocupare este de a acţiona concret n domeniul ocupării, nu numai n ceea ce priveşte PNAO. A mulţumit tuturor pentru participare.
Şedinţa de lucru s-a ncheiat la orele 15.00.
Membrii Comisiei Naţionale de Promovare a Ocupării
Forţei de Muncă care au participat la şedinţa de lucru din data de 25.11.2002
|
Nr. Crt. |
Instituţia/organizaţia |
Reprezentant |
|
1 |
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
Ioan Cindrea Secretar de Stat
|
|
2 |
Ministerul Industriei şi Resurselor |
Romulus Moucha Secretar de Stat |
|
3 |
Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei |
Tudor Florescu Secretar de Stat |
|
4 |
Ministerul pentru ntreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie |
Ion Taban Secretar de Stat |
|
5 |
Ministerul Tineretului şi Sportului |
Mario Ruse Secretar de Stat |
|
6 |
Ministerul Administraţiei Publice |
Constantin Ilie - supleant |
|
7 |
Ministerul Informaţiilor Publice |
Vasile Ionescu Secretar de Stat |
|
8 |
Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului |
Ovidiu Ianculescu Secretar de Stat |
|
9 |
Ministerul Finanţelor Publice |
Gheorghe Oană Secretar de Stat |
|
10 |
Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei |
Simona Ionescu Muscel - supleant |
|
11 |
CSN Meridian |
Ion Popescu Preşedinte |
|
12 |
Confederaţia Sindicatelor Democratice din Romnia |
Iacob Baciu Preşedinte |
|
13 |
CNSRL Frăţia |
Lucian Vasilescu - supleant |
|
14 |
Patronatul Naţional Romn |
Costache Florian Preşedinte |
|
15 |
Consiliul Naţional al Patronatului Romn |
Mihai Dumitrescu Preşedinte |
|
16 |
Confederaţia Patronală din Industria Romniei |
Silviu Opriş Preşedinte |
|
17 |
Consiliul Naţional al ntreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romnia |
dl. Fundătură - supleant |
|
18 |
Confederaţia Naţională a Patronatului Romn |
d-na Roxana Prodan supleant |
|
19 |
Uniunea Generală a Industriaşilor din Romnia |
Ştefan Varfalvi Primvicepreşedinte |
Anexa nr. 2
Agenda de lucru a şedinţei Comisiei Naţionale de
Promovare a Ocupării
din data de 25.11.2002
8. Deschiderea sesiunii şi aprobarea ordinii de zi
9. Aprobarea procesului verbal al sesiunii anterioare, transmis prin adresa nr. 1674, la data de 03.10.2002
10. Recomandările cuprinse n Raportul Final pentru Sectorul Social R/RO/SOC/02109, elaborat de către Misiunea Comisiei Europene pentru Monitorizare şi Evaluare Interimară a Proiectelor PHARE, privind Proiectul Phare RO 9908 Elaborarea Planului Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PNAO) discuţii
11. Scurta prezentare a proiectului bilateral romno-german Implementarea şi Monitorizarea PNAO
12. Prezentarea rezultatelor analizei privind implementarea PNAO- discuţii
13. Prezentarea procesului de raportare către Comisia Uniunii Europene, privind implementarea PNAO n statele membre, dl.Arnold Hemmann, expert n cadrul coordonării PNAO, Ministerul pentru Economie şi Muncă din Germania
14. Concluzii finale
Anexa nr. 3
Recomandările cuprinse n Raportul Final pentru Sectorul Social R/RO/SOC/02109, elaborat de către Misiunea Comisiei Europene pentru Monitorizare şi Evaluare Interimară a Proiectelor PHARE, privind Proiectul Phare RO 9908 Elaborarea Planului Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PNAO)
RECOMANDAREA 1. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale ar trebui să examineze, mpreună cu partenerii săi sociali, motivele slabei participări a acestora la pregătirea Planului şi să propună soluţii care să asigure o participare totală n viitor n implementarea şi dezvoltarea versiunilor ulterioare ale Planului. Delegaţia Comisiei Europene trebuie să privească favorabil propunerile unor noi finanţări Phare. Aceste recomandări ar trebui puse n practică pnă la sfrşitul lunii noiembrie 2002.
Pentru aducerea la ndeplinire a acestei recomandări, MMSS a propus stabilirea n luna noiembrie a unei reuniuni a Comisiei Naţionale de Ocupare, care să aibă nscrisă pe agendă, ca puncte importante de discuţie, analiza recomandărilor făcute de echipa de evaluatori externi şi soluţii pentru implicarea ct mai activă a partenerilor sociali n implementarea PNAO şi elaborarea viitoarelor PNAO.
RECOMANDAREA 2. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale ar trebui să prezinte, pnă la sfrşitul lunii noiembrie 2002, propuneri privind menţinerea personalului care va ntocmi viitorul Plan de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Referitor la această recomandare, considerăm că este necesar să fie desemnate, din cadrul fiecărei instituţii implicate, pentru elaborarea şi monitorizarea PNAO, aceleaşi persoane care au participat la elaborarea Planului Naţional de Acţiune pentru Ocupare.
n cadrul proiectului bilateral romno-german, de asistenţă tehnică: Monitorizarea şi Implementarea PNAO se va organiza un atelier de lucru la care vor participa experţii desemnaţi din cadrul instituţiilor, cu scopul de a analiza procedura prevăzută pentru raportarea PNAO.
Anexa nr. 4
Sinteza proiectului bilateral romno-german Implementarea şi Monitorizarea Planului Naţional de Acţiune pentru Ocupare (PNAO)
n cadrul proiectului PHARE de nfrăţire instituţională, Elaborarea Planului Naţional de Acţiune pentru Ocupare (PNAO), derulat n perioada 23.02.2001 22.08.2002, a fost elaborat Planul Naţional de Acţiune pentru Ocupare din Romnia. Implementarea acestuia a nceput după adoptarea PNAO de către Guvernul Romniei prin H.G. Nr. 759/2002.
Pentru consolidarea şi dezvoltarea rezultatelor obţinute n cadrul proiectului menţionat anterior, se derulează n perioada septembrie 2002 mai 2003 proiectul bilateral romno-german de asistenţă tehnică: Monitorizarea şi Implementarea PNAO care prevede o serie de activităţi menite să sprijine implementarea şi monitorizarea PNAO.
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
I. Consolidarea reţelei instituţionale create n cadrul proiectului pentru elaborarea, implementarea şi monitorizarea implementării PNAO, respectiv a colaborării ntre instituţiile implicate şi partenerii sociali;
II. Continuarea unor măsuri de instruire a personalului implicat n elaborarea, monitorizarea şi implementarea PNAO, cu accent pe implementare şi monitorizare a implementării;
III. Adaptarea şi utilizarea indicatorilor statistici utilizaţi de Uniunea Europeană, n vederea monitorizării implementării liniilor directoare pentru ocupare.
Rezultatele propuse:
a) Consolidarea cadrului instituţional pentru implementarea PNAO,
b) Elaborarea, implementarea şi mbunătăţirea sistemului de monitorizare n cadrul implementării PNAO,
c) mbunătăţirea coordonării ntre ministere şi alte instituţii precum şi a implicării partenerilor sociali n vederea implementării şi monitorizării PNAO,
d) Elaborarea de propuneri n vederea adaptării şi utilizării indicatorilor statistici folosiţi la nivelul Uniunii Europene n vederea monitorizării implementării fiecărei linii directoare cuprinse n PNAO,
e) mbunătăţirea pregătirii de specialitate a personalului implicat n monitorizarea şi implementarea PNAO.
n cadrul proiectului, la această dată, se află n derulare următoarele activităţi:
1. Analiza reţelei interinstituţionale pentru implementarea PNAO
2. Stabilirea grupelor de lucru interinstituţionale
3. Analiza stadiului implementării PNAO conform graficului de implementare stabilit.
Anexa nr. 5
Rezultatele analizei privind implementarea PNAO
la data de 31 octombrie 2002
MMSS a solicitat, prin adresa nr.970/30.10.2002, tuturor instituţiilor implicate n implementarea PNAO, să desemneze sau să reconfirme experţi din cadrul fiecărei instituţii n parte şi să prezinte stadiul măsurilor prevăzute n PNAO, ce intră n responsabilitatea instituţiei respective.
Din analiza datelor prezentate de instituţii, au rezultat următoarele:
Total instituţii implicate (inclusiv parteneri sociali): 24, din care:
- Au transmis răspunsuri complete: MAPM; MMSS; MSF; SSPH; INCSMPS; MDP; MLPTL; MTS;MAAP; Inspecţia Muncii; INS; ANOFM, MIMMC;
- Au transmis răspunsuri parţiale: MEC; MFP; MIR; CNPR
- Nu au transmis răspuns: Min. Turismului, Camera de Comerţ şi Industrie a Romniei, partenerii sociali cu excepţia CNPR
Concluzii
- Activitatea de monitorizare a PNAO s-a desfăşurat n condiţii satisfăcătoare, majoritatea instituţiilor răspunznd cu promptitudine. Au existat totuşi şi situaţii, n care formularele de raportare nu au fost completate corespunzător, iar n multe cazuri s-a constatat lipsa indicatorilor de evaluare a măsurilor, care sunt relevanţi pentru problematica ocupării. Această situaţie conduce la imposibilitatea cuantificării impactului măsurilor pe piaţa forţei de muncă.
- Din analiza raportărilor primite, rezultă că nu sunt ntrzieri n implementarea planului.
- S-a constatat anularea unor măsuri prevăzute n PNAO, fără a fi precizate şi cauzele care au condus la aceasta.
Recomandări:
- Transmiterea raportului privind stadiul realizării măsurilor prevăzute n PNAO la termenele stabilite;
- Acordarea unei mai mari atenţii asupra modului de raportare a implementării măsurilor;
- Menţinerea, n cadrul fiecărei instituţii, a aceloraşi persoane care urmăresc implementarea şi ntocmesc raportarea PNAO.
Analiza privind implementarea Planului Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă la data de 31.03.2003
PNAO a fost elaborat n cadrul proiectului EU-PHARE RO9908 de nfrăţire instituţională Elaborarea Planului Naţional de Acţiune pentru Ocupare şi a fost adoptat de Guvernul Romniei prin Hotărrea Guvernului nr.759/2002 (publicată n Monitorul Oficial nr.637/29.08.2002) şi va fi implementat pnă n decembrie 2003.
n vederea implementării şi monitorizării PNAO, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale beneficiază de sprijinul Ministerului Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare din Germania, prin proiectul de asistenţă tehnică bilaterală Implementarea şi Monitorizarea Planului Naţional de Acţiune pentru Ocupare, ce se derulează n perioada septembrie 2002 mai 2003.
Pornind de la experienţa acumulată n cursul elaborării PNAO, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a stabilit introducerea unui sistem naţional de monitorizare a implementării PNAO. n acest scop, s-a realizat o reţea interinstituţională, precum şi un sistem de raportare.
Principalele obiective ale proiectului bilateral sunt următoarele:
1. Consolidarea reţelei instituţionale pentru implementarea şi monitorizarea PNAO, prin intensificarea colaborării ntre instituţiile implicate (inclusiv partenerii sociali);
2. Continuarea măsurilor de instruire a personalului implicat n elaborarea, monitorizarea şi implementarea PNAO, cu accent pe dimensiunile implementării şi monitorizării modului de implementare;
3. Adaptarea şi utilizarea indicatorilor statistici utilizaţi de Uniunea Europeană, n vederea monitorizării implementării fiecărei linii directoare cuprinse n PNAO (inclusiv adaptarea corespunzătoare a sistemului informatic).
Pnă n prezent, s-au realizat următoarele:
I. A fost constituit un grup de lucru pentru monitorizarea PNAO, format din reprezentanţi ai tuturor instituţiilor şi organizaţiilor implicate n implementarea PNAO, care:
- coordonează monitorizarea implementării PNAO n cadrul instituţiei sau organizaţiei respective;
- colaborează cu alte instituţii pentru măsurile implementate n comun;
- transmite MMSS datele necesare monitorizării implementării PNAO.
II. S-a elaborat un sistem de raportare pentru monitorizarea implementării PNAO. Pentru testarea sistemului, precum şi a modului de colaborare interinstituţională n cadrul grupului de lucru, s-a realizat o primă raportare la data de 31.10.2002. S-au obţinut o serie de informaţii generale privind măsurile aflate n curs de realizare, precum şi graficul implementării PNAO, pentru fiecare măsură n parte.
Rezultatele acestei prime testări a sistemului de monitorizare au fost discutate cu conducătorii principalelor instituţii implicate şi cu partenerii sociali, n data de 25.11.2002, n cadrul şedinţei de lucru a Comisiei Naţionale de Promovare a Ocupării Forţei de Muncă (constituită n baza prevederilor Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă).
De asemenea, s-a desfăşurat o a doua raportare a stadiului implementării măsurilor prevăzute prin PNAO, la data de 31.03.2003, avnd drept scop realizarea unei evaluări intermediare att din punct de vedere cantitav respectarea graficului de implementare, ct şi calitativ determinarea rezultatelor concrete obţinute prin implementarea măsurilor.
III. Pornind de la indicatorii utilizaţi de Uniunea Europeană pentru evaluarea liniilor directoare ale Strategiei Europene de Ocupare, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, mpreună cu instituţiile implicate (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, etc.) s-au preocupat pentru elaborarea unei metodologii de culegere şi prelucrare a datelor statistice necesare calculării indicatorilor.
n acest scop, n cadrul proiectului Implementarea şi Monitorizarea Planului Naţional de Acţiune pentru Ocupare, n data de 11.12.2002, s-a organizat un seminar cu tema Indicatorii statistici utilizaţi de Uniunea Europeană pentru monitorizarea implementării liniilor directoare pentru ocupare. La seminar au participat reprezentanţi ai instituţiilor care au responsabilităţi n furnizarea datelor statistice şi un expert german n domeniu.
O concluzie desprinsă n urma seminarului a fost necesitatea urgentării implementării modulului statistic al noului sistem informatic al ANOFM, care va permite furnizarea majorităţii datelor privind piaţa muncii.
n acest sens, n perioada 31.03.2003 05.04.2003, ANOFM a organizat seminarul cu tema Eficientizarea activităţii statistice, la care au participat reprezentanţii departamentelor de statistică din cadrul agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă. Printre problemele discutate, a fost şi metodologia de culegere şi prelucrare a datelor necesare calculării indicatorilor statistici necesari evaluării liniilor directoare ale Strategiei Europene de Ocupare.
De asemenea, n cadrul proiectului Implementarea şi Monitorizarea Planului Naţional de Acţiune pentru Ocupare, n data de 29.06.2003 MMSS va organiza seminarul cu tema Indicatori statistici UE utilizaţi pentru monitorizarea implementării liniilor directoare pentru ocupare, cu participarea membrilor grupului de coordonare a PNAO şi a unui expert german, avnd drept scop evaluarea stadiului şi evoluţiei privind culegerea datelor statistice, necesare calculării indicatorilor statistici UE.
IV. n scopul instruirii grupului de lucru pentru monitorizarea PNAO, MMSS a organizat seminarul cu tema Implementarea şi Monitorizarea PNAO, desfăşurat n data de 25.11.2002, cu participarea unui expert de la Ministerul pentru Economie şi Muncă din Germania Direcţia Politica Internaţională a Muncii.
n acelaşi scop, n data de 07.05.2003 MMSS a organizat seminarul cu tema Implementarea şi Monitorizarea PNAO, cu participarea aceluiaşi expert de la Ministerul pentru Economie şi Muncă din Germania Direcţia Politica Internaţională a Muncii, n vederea analizării rezultatelor evaluării intermediare a stadiului implementării PNAO la data de 31.03.2003, precum şi a evoluţiei din luna noiembrie 2002 şi pnă n prezent.
Ţinnd cont de procesul de revizuire a Strategiei Europene pentru Ocupare, n ceea ce priveşte viitorul PNAO, care va avea un ciclu de implementare de 3 ani şi va fi n acord cu noile linii directoare, MMSS va ncepe elaborarea acestuia n trimestrul IV al acestui an. Evaluarea finală a implementării actualului PNAO va avea loc n luna ianuarie 2004. Următoarea etapă va consta n definitivarea PNAO 2004 2006 n cursul trimestrului I 2004.
Noul PNAO va fi elaborat, de asemenea, din perspectiva priorităţilor identificate n Documentul Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare (JAP).
Procesul Luxemburg a trasat profilul politicii europene n domeniul ocupării.
ntlnirea la nivel nalt de la Luxemburg 1997, a stabilit pentru politica europeană de ocupare obiective majore. Cnd a fost lansat procesul Luxemburg, un număr de State Membre făcuseră deja eforturi viznd orientarea politicilor de piaţă a muncii către prevenirea şomajului de lungă durată pentru anumite grupuri ţintă şi creşterea cheltuielilor cu măsurile active.
Climatul politic european a fost favorabil reformelor pieţei muncii n perioada Summit-ului de la Luxemburg. Unele State Membre, au trecut de la politici pasive ale pieţei muncii la politici active. Aceste schimbări au fost parte a unor reforme mai generale de coordonare a măsurilor economice şi de piaţă a muncii, unele avnd drept cadru de implementare existenţa unui pact social.
Componentele de bază ale procesului Luxemburg au rămas neschimbate n general, dar, au avut loc unele mbunătăţiri, mai ales la nivelul anilor 2000 şi 2001:
i. practica de a emite recomandări Statelor Membre, la care acestea trebuie să răspundă n Planurile lor Naţionale de Acţiune pentru Ocupare;
ii. ca urmare a Tratatului de la Amsterdam (1997), crearea, n anul 2000, a Comitetului de Ocupare a cărui mandat este de a promova coordonarea politicilor de ocupare;
iii. Concluziile Summit-ului de la Lisabona (martie 2000) care a stabilit ocuparea deplină a forţei de muncă drept obiectiv major n contextul mai general al coordonării politicii europene.
Concluziile Consiliului European de la Lisabona afirmau scopul strategic al transformării Uniunii Europene n cea mai competitivă şi mai dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de un efort de creştere durabilă cu locuri de muncă mai multe şi mai bune şi cu o coeziune socială mai mare prin investiţii n resursele umane şi combaterea excluderii sociale.
După anul 2000, recomandările Comitetului de Ocupare au ntărit şi menţinut procesul de coordonare a politicilor de ocupare şi prin dublarea acestuia cu un proces informal prin programul de revizuire a bunelor practici.
n fiecare an (primăvara) are loc reuniunea Consiliului European, unde, şefii Statelor Membre UE, evaluează progresele nregistrate n atingerea obiectivelor stabilite la Lisabona.
Comisia Europeană a elaborat n anul 2002, un studiu de evaluare a impactului Strategiei Europene pentru Ocupare n Statele Membre UE (EMCO/30/060602), din care se desprind anumite concluzii, pe care le prezentăm n continuare.
Strategia de Ocupare are un rol principal n implementarea obiectivelor privind ocuparea forţei de muncă (şi ale pieţei muncii) - stabilite prin Tratatul de la Lisabona şi a contribuit n mod evident la progresele nregistrate n ultimii ani.
Strategia Europeană pentru Ocupare (SEO) a ntărit cadrul politic naţional şi a concentrat eforturile politice pe stabilirea de sarcini şi termene de realizare a sarcinilor. Revizuirea anuală şi monitorizarea bazată pe indicatori, a stimulat Statele Membre să-şi confirme angajamentele politice n formularea sarcinilor. Se acordă o mai mare importanţă activităţii de combatere a şomajului, fapt ilustrat şi prin introducerea n unele State Membre a unor sarcini naţionale concrete cu privire la reducerea şomajului.
Se poate concluziona că, n timp, SEO a schimbat concepţia generală de abordare a ocupării de la orientarea pe remedii, către o gndire de perspectivă.
SEO a stimulat adaptarea politicilor pieţei muncii n Statele Membre, deoarece liniile directoare conţineau indicaţii de politică comparativă precise privind pilonul ocupare care se circumscriu sferei de influenţă a competenţei ministerelor şi agenţiilor de ocupare din Statele Membre. Mai multe rapoarte recunosc faptul că, ocuparea a fost analizată din perspectiva impactului asupra unor domenii conexe precum: incluziunea socială, educaţia şi formarea, politica fiscală şi politicile favorabile familiei. n paralel, reglementările pieţei muncii au devenit mai flexibile, n cadrul unui acord cu partenerii sociali.
Abordarea integratoare a politicii de ocupare impusă prin liniile directoare din cadrul Planurilor Naţionale de Acţiune pentru Ocupare (PNAO), a obligat guvernele să consolideze coerenţa politicilor promovate. Mai mult, SEO a subliniat necesitatea implicării partenerilor sociali care să sprijine eforturile guvernamentale necesare implementării politicilor.
Mai multe rapoarte naţionale conţin argumente privind mutarea accentului către o mai bună cooperare interdepartamentală n contextul procesului PNAO, răspunznd n acest fel cerinţelor SEO. De aici, rezultă o mai bună sinergie ntre politica de ocupare, pe de o parte şi politicile economice, sociale, privind educaţia, pe de altă parte.
Prioritatea acordată problemei ocupării forţei de muncă este evidentă şi n modul n care parlamentele naţionale au fost implicate n procesul PNAO.
Rolul autorităţilor locale cu privire la SEO este diferit n cadrul UE, n funcţie de competenţele lor constituţionale, resursele financiare (autonomie bugetară sau transferuri financiare) şi de nţelegerea capacităţii lor de a obţine rezultate n calitate de parteneri activi. Autorităţile locale nu sunt numai furnizori de servicii, n particular de ajutor social, educaţie, formare etc. Ei sunt de asemenea parteneri n contextul dezvoltării economice locale, şi, n unele cazuri, principalii angajatori pe plan local. n acest context, implicarea actorilor locali n procesul PNAO a crescut progresiv, prin participarea acestora la procesul de implementare şi, ntr-o măsură mai mică, la proiectarea PNAO.
Nivelul regional a devenit tot mai implicat n politicile de ocupare naţionale, nu numai n sensul că i s-au transferat sarcini noi n implementarea programelor naţionale, ci şi n sensul că:
(i) desfăşoară activ propriile iniţiative independente; şi
(ii) adaptează programele elaborate la nivel naţional, la cerinţele regionale.
n multe cazuri, programele de dezvoltare economică au reprezentat punctul de pornire al acestui proces, şi, n acest context, programele Fondului Structural joacă un rol important.
Interacţiunea dintre autorităţile regionale şi locale şi nivelul central, a fost consolidată, deşi de o manieră mai puţin evidentă prin FSE, ale căror priorităţi au fost aliniate n 2000 cu cele ale SEO. Politicile europene tind să-şi extindă raza de acţiune pnă la nivelul local şi să influenţeze dezvoltările n special n contextul operaţiunilor de finanţare, (mai degrabă dect prin filieră politică). n cererile pentru finanţare FSE, cooperarea şi consecvenţa politică reprezintă o cerinţă importantă după cum accentuează rapoartele de evaluare (Franţa, Spania, Italia, Grecia). Beneficiul unei raportări transparente asupra aspectelor de finanţare la toate nivelele este accentuat n unele rapoarte (Spania, Grecia).
Implicarea partenerilor sociali, ndeosebi prin pilonul adaptabilitate este n mod tradiţional considerată un punct slab al SEO. Rapoartele de evaluare includ unele exemple de cazuri n care partenerii sociali şi-au asumat responsabilitatea implementării unor aspecte ale SEO (de ex. Marea Britanie).
Cu toate acestea, n multe cazuri, partenerii sociali nu au fost de acord cu asumarea răspunderii pentru PNAO (Spania, Franţa, Grecia, Olanda). Trebuie observat faptul că, n unele State Membre n care dialogul social funcţionează bine, există o diviziune a muncii n sensul că, guvernele furnizează un cadru care trebuie completat şi concretizat prin acorduri cu partenerii sociali (Danemarca, Germania, Suedia).
n unele situaţii, colaborarea ntre partenerii sociali este mai greu de realizat dect cea ntre partenerii sociali şi autorităţile publice. n ultima situaţie, se observă o tendinţă pozitivă, chiar n acele State Membre unde parteneriatul nu reprezintă o tradiţie.
n acord cu recomandările Consiliului Europei către Franţa, Spania şi Portugalia, att autorităţile publice ct şi partenerii sociali au ntreprins mai multe iniţiative. n cadrul demersului de modernizare a negocierilor colective, ntreprinse n aceste ţări, s-au obţinut unele rezultate, deşi, deseori, cu eforturi considerabile.
La reuniunea de primăvară a Consiliului European de la Bruxelles, din 28.02.2003, au fost prezentate propunerile Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi ai Statelor Membre cu privire la viitorul SEO.
Astfel, n conformitate cu concluziile reuniunilor de la Stockholm (octombrie 2000) şi Barcelona (martie 2002), se impune continuarea eforturilor n vederea accelerării reformelor structurale, inclusiv a reformelor pieţei muncii, n contextul provocărilor impuse de restructurare, evoluţie demografică şi extinderea procesului de aderare.
Noul ciclu de 3 ani al Liniilor Directoare privind Ocuparea va oferi o bază stabilă pentru o strategie mai simplă şi mai eficientă. Liniile Directoare privind Ocuparea şi Liniile Directoare de Politică Economică Generală trebuie să acţioneze n mod complementar şi n acord cu concluziile Tratatului de la Lisabona.
Strategia viitoare de Ocupare va promova 3 obiective majore:
- ocuparea deplină a forţei de muncă prin creşterea ratelor de ocupare;
- calitatea şi productivitatea muncii; şi
- coeziunea socială, prin promovarea egalităţii de şanse, implicit, prin combaterea excluderii sociale.
Atingerea acestor obiective necesită aplicarea unui complex de politici de sprijin reciproc, eficace şi echilibrate n cadrul unei abordări integratoare care să promoveze dezvoltarea resurselor umane.
n vederea atingerii acestor obiective majore, Liniile Directoare privind Ocuparea trebuie să se concentreze pe rezultate, punnd accent pe:
- Măsuri active şi preventive de sprijinire a şomerilor şi a persoanelor inactive;
- Creşterea veniturilor obţinute din muncă prin acordarea de stimulente financiare care să ducă la creşterea calităţii locurilor de muncă;
- Creşterea numărului şi calităţii locurilor de muncă, şi promovarea spiritului antreprenorial;
- Creşterea ofertei pieţei muncii, promovarea unor politici şi măsuri de prelungire a vieţii active;
- Promovarea adaptabilităţii forţei de muncă n vederea stabilirii unui echilibru corespunzător ntre flexibilitatea şi siguranţa locului de muncă;
- Dezvoltarea capitalului uman, prin elaborarea unor strategii coerente de formare profesională continuă şi dobndire de competenţe necesare pentru a mbunătăţi capacitatea de angajare, adaptabilitatea, mobilitatea şi productivitatea forţei de muncă;
- Egalitatea de şanse ntre bărbaţi şi femei;
- Promovarea integrării pe piaţa muncii a grupurilor dezavantajate şi combaterea tuturor formelor de discriminare;
- Combaterea deficitului regional de forţă de muncă.
Problema transformării muncii fără forme legale n muncă declarată, este o problemă cheie, care trebuie abordată n interdependenţă cu atingerea obiectivelor menţionate mai sus. De asemenea, impactul imigraţiei asupra pieţei muncii trebuie evaluat n corelaţie cu realizarea obiectivelor stabilite.
Guvernul şi partenerii sociali sunt factori de bază n procesul implementării SEO, iar activitatea lor trebuie să respecte pe deplin tradiţiile şi specificul naţional. Parlamentul european va juca de asemenea un rol important n cadrul acestui proces. Responsabilitatea implementării SEO revine nsă Statelor Membre. n conformitate cu obiectivele stabilite, partenerii sociali sunt invitaţi să-şi dezvolte, n conformitate cu tradiţiile lor naţionale, propriul demers de punere n aplicare a liniilor directoare, să-şi definească propria contribuţie, să sprijine eforturile ntreprinse la nivel naţional şi regional. Fondurile Structurale, n particular Fondul Social European, va sprijini măsurile de ocupare a forţei de muncă şi de dezvoltare a resurselor umane.
Att n Statele Membre, ct şi n Statele Candidate, instituţiile pieţei muncii, inclusiv serviciile publice de ocupare, trebuie modernizate prin asigurarea unei formări profesionale continue corespunzătoare a personalului lor.
Liniile Directoare vor fi stabilite n viitor ntr-un număr limitat şi vor furniza Statelor Membre cel mai potrivit cadru de elaborare a politicilor de ocupare (adoptnd o abordare bazată pe egalitatea dintre cele două sexe).
n scopul asigurării eficienţei SEO şi a implementării acesteia, Liniile Directoare trebuie să fie fundamentate prin sarcini relevante şi concrete. Acestea trebuie fie n corelaţie cu obiectivele strategiei stabilite la Lisabona.
Indicatorii trebuie revizuiţi - pentru a reflecta obiectivele Liniilor Directoare privind Ocuparea, n scopul elaborării unui nou set de indicatori mai eficienţi, comparabili şi capabili să utilizeze surse de informaţii actualizate. Indicatorii trebuie să fie relevanţi n vederea măsurării progresului nregistrat.
Planurile Naţionale de Acţiune pentru Ocupare trebuie să ofere o bază obiectivă şi fundamentată n vederea realizării analizelor anuale ale progresului obţinut. Un ciclu de 3 ani pentru liniile Directoare trebuie să permită o raportare mai concisă asupra priorităţilor, contribuind la realizarea unui proces de raportare simplificat şi consolidat.
Logica ciclului de 3 ani, indică faptul că, PNAO oferă n primul an o deplină acoperire strategică, n următorii doi ani se concentrează pe rezultate şi implementare şi, de asemenea, pe parcursul celui de al treilea an, pe activitatea de evaluare.
Contribuţia Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale la
elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare 2004-2006
Obiectiv prioritar: Creşterea Ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a
serviciilor sociale
Creşterea Ocupării şi Dezvoltarea Resurselor Umane
Conform reglementărilor Uniunii Europene, instrumentul pentru implementarea politicii regionale este Planul Naţional de Dezvoltare (PND) iar responsabilitatea elaborării acestuia revine Ministerului Dezvoltării şi Prognozei.
Prin acest document se stabilesc priorităţile de investiţii n infrastructură, mediu de afaceri, resurse umane, protecţia mediului ş.a., investiţii al căror scop este creşterea coeziunii economice şi sociale, şi se asigură programarea multianuală a investiţiilor prioritare n politica regională. Planul Naţional de Dezvoltare este prin urmare, documentul care fundamentează cererea Romniei de ajutor financiar comunitar pentru susţinerea politicilor de creştere a coeziunii economice şi sociale.
De altfel, Romnia nu este la primul exerciţiu de elaborare a Planul Naţional de Dezvoltare, fiecare dintre cele două variante precedente, respectiv PND 2000-2002 şi PND 2002-2005, reprezentnd un progres spre tipul de document de planificare cerut de reglementările Uniunii Europene.
Această nouă versiune a PND va trebui să valorifice informaţiile furnizate prin Planul Naţional de Ocupare 2001-2003 (PNAO) precum şi cele menţionate n Documentul Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare ( JAP) semnat prin reprezentanţi, n octombrie 2002, de Guvernul Romniei şi de Comisia Europeană.
n acord cu atribuţiile care revin instituţiei noastre şi n colaborare cu reprezentanţii ANOFM şi respectiv CNFPA, au fost identificate principalele direcţii de acţiune n domeniul creşterii ocupării şi al dezvoltării resurselor umane (anexa). Acestea au fost avizate conform Ordinului Ministrului Muncii nr.121/15.04.2003, şi transmise Ministerului Dezvoltării şi Prognozei n vederea nscrierii n Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006.
Ministerul Dezvoltării şi Prognozei va analiza materialele primite, va opera modificările care se impun şi va elabora proiectul PND 2004-2006 care va fi transmis spre examinare celorlalte ministere, Regiunilor precum şi partenerilor economici şi sociali.
Ulterior, proiectul PND 2004-2006 va fi transmis spre examinare şi aprobare Consiliului Naţional pentru Dezvoltare Regională; după aprobarea acestuia de către Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională, PND 2004-2006 va fi supus examinării şi aprobării Guvernului.
n final, după aprobare, PND 2004-2006 va fi transmis Comisiei Uniunii Europene.
2. Dezvoltarea unor politici de investiţie n capital uman care să vizeze prelungirea vieţii active, dezvoltarea competenţelor pentru o nouă piaţă a muncii n contextul formării continue, prevenirea lipsei de forţă de muncă calificată prin măsuri active de corelare a cererii cu oferta pe piaţa muncii. Politicile privind dezvoltarea resurselor umane trebuie să asigure accesul la oportunităţi de nvăţare pe tot parcursul vieţii precum şi creşterea mobilităţii, flexibilităţii şi adaptabilităţii forţei de muncă.
n acest sens, este imperios necesară adaptarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă la tendinţele pe termen mediu şi lung ale lumii ocupaţionale, ntr-o societate bazată pe cunoaştere şi pe utilizarea noilor tehnologii informatice, prin creşterea calităţii programelor precum şi prin mbunătăţirea sistemelor de facilităţi fiscale acordate pentru stimularea tuturor actorilor implicaţi n activitatea de formare profesională: angajatori, angajaţi, furnizori de pregătire profesională
3. Creşterea gradului de implicare a partenerilor sociali n politica de ocupare a forţei de muncă concomitent cu extinderea parteneriatului prin atragerea altor potenţiali parteneri implicaţi n implementarea programelor care vizează creşterea ocuparii şi dezvoltarea resurselor umane.
Anticiparea necesarului de competenţe corespunzător modificărilor structurale care se previzionează n sfera ocupaţională, ca urmare a evoluţiei tehnologiilor şi organizării muncii, este un proces complex care trebuie să se regăsească n strategia naţională n domeniul ocupării şi care nu poate fi derulat fără participarea partenerilor sociali; de asemenea, este evident rolul major al partenerilor sociali n implementarea unor programe specifice de dezvoltarea a resurselor umane n funcţie de necesităţile pieţei muncii la un moment dat, ntr-o regiune sau ntr-un anumit domeniu
4. Implementarea unor programe de incluziune n domeniul ocupării pe piaţa muncii a grupurilor dezavantajate; combaterea oricărei forme de discriminare pe piaţa muncii şi promovarea includerii sociale prin asigurarea accesului la ocupare şi promovarea egalităţii n toate sectoarele prin măsuri speciale adresate grupurilor de persoane care se confruntă cu dificultăţi de integrare pe piaţa muncii: persoane cu handicap, minorităţi entice ş.a.. Facilitarea, prin mbunătăţirea sistemului actual, a accesului la angajare a persoanelor marginalizate sau supuse riscului marginalizării, a persoanelor cu handicap sau de etnie rroma, este o componentă importantă a politicilor dezvoltate n domeniul ocupării
5. Promovarea conceptului egalităţii de şanse dintre femei şi bărbaţi, n sensul includerii n continuare a dimensiunii de gen n elaborarea şi implementarea strategiilor de ocupare. Avnd n vedere că rata de ocupare la femei este mai mică dect la bărbaţi, politicile de ocupare trebuie să asigure accesul egal pentru bărbaţi şi femei la programele active privind piaţa muncii precum şi sprijinirea ocupării forţei de muncă feminine mai ales n sectoarele n care acestea sunt slab reprezentate, inclusiv prin crearea de programe speciale de recalificare profesională
6. Promovarea de măsuri destinate prevenirii şi combaterii şomajului n rndul tinerilor şi dezvoltarea constantă a preocupărilor de identificare a alternativelor pentru combaterea şomajului de lungă durată.
Tranziţia de la şcoală la integrarea tineretului pe piaţa forţei de muncă constituie una dintre cele mai critice probleme nregistrată n funcţionarea pieţei muncii; prin urmare, se impune corelarea n continuare a politicilor Guvernului cu problemele specifice tinerei generaţii, n scopul creşterii participării tinerilor la viaţa economică.
n ceea ce priveşte şomajul de lungă durată, dezvoltarea conceptelor de formare continuă şi educaţie permanentă susţinută de programe menite să permită creşterea adapatabilităţii şi a mobilităţii profesionale trebuie să constituie elementul principal pentru reintegrarea pe piaţa forţei de muncă a celor aflaţi n această situaţie
7. Consolidarea n continuare a structurilor regionale şi locale, pentru dezvoltarea şi implementarea politicilor de ocupare n vederea rezolvării dezechilibrelor regionale ale pieţei muncii. Este necesară dezvoltarea unei abordări care să permită tuturor actorilor locali relevanţi (municipalitate, parteneri sociali, etc.) participarea prin implicare directă la elaborarea şi implementarea programelor n funcţie de specificul fiecărei zone, inclusiv a programelor de sprijin pentru zonele defavorizate, respectnd n acelaşi timp priorităţile naţionale
8. nfiinţarea şi dezvoltarea unor structuri instituţionale n vederea ndeplinirii cerinţelor administrative şi organizaţionale necesare asigurării unui management eficient, durabil şi profesionist al activităţilor de tip FSE. Avnd n vedere că Fondul Social European este principalul instrument al Uniunii Europene pentru dezvoltarea resurselor umane şi optimizarea funcţionării pieţei muncii, este imperios necesară dezvoltarea competenţelor n domeniul evaluării necesităţilor pieţei muncii pe de o parte precum şi n domeniul elaborării de proiecte cu asistenţă financiară UE pe de altă parte, n scopul creşterii capacităţii de absorbţie a fondurilor destinate susţinerii programelor de pre-aderare