Şedinţei publice de dezbatere a proiectului Ordonanţei privind protecţia maternităţii la locurile de muncă expuse riscurilor profesionale
n conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională n administraţia publică, n data de 26 iunie a.c. a avut loc, la sediul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, şedinţa publică la care a fost pus n dezbatere proiectul Ordonanţei privind protecţia maternităţii la locurile de muncă expuse riscurilor profesionale, document iniţiat de Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei n colaborare cu Ministerul Sănătăţii.
Şedinţa publică a fost organizată ca răspuns la solicitarea adresată de organizaţia neguvernamentală Centrul Parteneriat pentru Egalitate.
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei a fost reprezentat de: doamna Doina BUCINSCHI, director general al Direcţiei Generale Forţă de Muncă, care a prezidat şedinţa, doamna Georgeta GHEORGHE, director general al Direcţiei Generale Asigurări Sociale, doamna Simona BORDEIANU, director general adjunct al Direcţiei Generale Forţă de Muncă, doamna Daniela SEMENESCU, director al Direcţiei pentru egalitatea de şanse ntre femei şi bărbaţi, domnul Dumitru BAZAC, consilier la Direcţia pentru egalitatea de şanse ntre femei şi bărbaţi, domnul Sorin BOTEZATU, consilier la Direcţia integrare europeană, doamna Elena COJOCARU, expert la Direcţia securităţii şi sănătăţii n muncă.
Ministerul Sănătăţii a fost reprezentat de domnul Silviu PREDOI, consilier la Direcţia de asistenţă familială şi socială.
Din partea Centrului Parteneriat pentru egalitate (CPE) au participat doamna Roxana TEŞIU, preşedinte executiv şi doamna Florentina BOCIOC, coordonator de programe.
La şedinţa publică au mai participat doamna Maria MUGA, preşedinte a Uniunii Naţionale pentru Drepturile Femeii şi doamna Doina DIMITRIU, expert la Subcomisia pentru oportunităţi egale a Parlamentului Romniei.
De asemenea, au fost de faţă reprezentanţi ai massmedia.
Doamna director general Doina BUCINSCHI deschide dezbaterea şi invită participanţii să se prezinte şi propune ca Centrul Parteneriat pentru egalitate să şi prezinte observaţiile la proiectul de act normativ.
Doamna Roxana Teşiu arată că au fost analizate toate articolele proiectului de Ordonanţă ncercndu-se să se aducă contribuţii pentru fiecare n parte. De asemenea, au fost făcute şi unele observaţii generale şi şi-a exprimat speranţa că dezbaterea va fi utilă.
Domnul Silviu Predoi arată că nu ar fi productiv să fie luat n discuţie fiecare articol şi propune ca dezbaterea să se concentreze asupra observaţiilor care au fost făcute.
Doamna director general Bucinschi invită reprezentantele CPE să prezinte observaţiile majore la proiectul de Ordonanţă.
Doamna Florentina Bocioc prezintă, mai nti, observaţii generale:
- Este nevoie de armonizarea cu directivele europene şi cu standardele internaţionale deoarece publicul larg nu le cunoaşte;
- Un act normativ trebuie să răspundă nevoilor reale ale femeilor, să le ajute şi, n acelaşi timp, să aibă o viziune integratoare cu toate măsurile care s-au luat pentru protecţia maternităţii, femeilor fiindu-le greu să urmărească acest lucru;
- Titlul Ordonanţei restrnge domeniul, n comparaţie cu cele prezentate n primele articole;
- Ce se ntmplă cu femeile ntreprinzătoare, libere-profesioniste sau lucrătoarele din agricultură avnd n vedere că directivele UE ct şi Convenţia nr.183 a OIM se referă la o categorie mai largă de angajate?
Referitor la titlul actului normativ
Doamna Doina Bucinschi subliniază faptul că proiectul de Ordonanţă completează cadrul legislativ existent, de exemplu cu cele 42 de zile obligatorii de concediu după naştere, dispensa pentru examene medicale, care se acordă tuturor femeilor angajate şi drepturi suplimentare acordate celor care lucrează n condiţii deosebite.
Doamna Daniela Semenescu precizează faptul că n titlu s-a făcut practic referire implicită la elementul esenţial, de noutate, respectiv la indemnizaţia şi concediul de risc maternal care se pot acorda, n anumite condiţii, femeilor care lucrează n locuri de muncă expuse n special la riscurile profesionale menţionate la art. 5 şi 14 şi n anexele actului normativ.
Doamna Doina Dimitriu opinează că poate era mai bine dacă, n interiorul legii, se pornea de la situaţii de generalitate şi se trecea ulterior la cele specifice.
Doamna Maria Muga menţionează că elementele se regăsesc n Codul Muncii, totuşi, femeile au nevoie de un instrument unitar cu detalierile generale şi un capitol distinct cu elementele care se referă la protecţia n situaţiile de risc profesional.
Doamna Roxana Teşiu propune o reformulare a titlului care să conţină:protecţia maternităţii la locurile de muncă cu accent special pe locurile de muncă cu risc profesional.
Doamna Georgeta Gheorghe arată că, n opinia sa, formularea protecţia maternităţii la locurile de muncă este acoperitoare.
Doamna E.Cojocaru menţionează faptul că din punctul de vedere al protecţiei muncii nu există loc de muncă care să nu fie expus unui risc profesional.
Doamna D.Semenescu precizează faptul că s-a luat notă privind propunerea de modificare a titlului n Ordonanţă privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, urmnd a se decide .
Referitor la grupul ţintă al actului normativ
Doamna F.Bocioc ntreabă:
- de ce se face referire numai la femeile care au anumite relaţii cu un angajator şi nu la şi la cele care lucrează pe cont propriu, sau n agricultură, conform acepţiunii documentelor OIM sau ale Uniunii Europene;
- Ce se ntmplă cu persoanele care lucrează n agricultură, deoarece prin modificările aduse la Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, nu mai sunt obligate să se asigure?
Doamna M.Muga arată că intervenţia este bună deoarece ca angajat propriu (self-employer), femeia trebuie să-şi asigure starea de sănătate dar să asigure şi sănătatea copilului. Ea contribuie la Asigurările sociale şi beneficiază de aceste aspecte dar ce se ntmplă cu femeile agricultori ? Dar ce facem dacă femeia-ntreprinzător nu se duce la consultaţii ?
Domnul Silviu Predoi consideră că se face o uşoară confuzie deoarece se discută o lege care se referă la protecţia maternităţii şi doamnele fac referiri la metodologia consultaţiilor prenatale. Se poate face precizarea că se preconizează ca persoana care nu va prezenta un carnet cu numărul minim de consultaţii prenatale, va plăti actul medical.
Doamna S.Bordeianu atrage atenţia asupra faptului că discuţia s-a ndepărtat de subiectul actului normativ prin care se doreşte rezolvarea problemelor femeilor expuse riscurilor la locurile lor de muncă, femeile-ntreprinzător sunt n altă situaţie.
Doamna D.Semenescu precizează următoarele:
- Convenţia OIM nr. 183/2000, ratificată de Romnia, stabileşte cadrul general de protecţie a maternităţii pentru femeile angajate, inclusiv cele aflate ntr-o formă de muncă dependentă cu forme atipice, prin actul normativ prezent introducem n legislaţia romnă prevederile care ncă nu se regăsesc precum cele 42 de zile obligatorii după naştere.
-Directiva 86/613 se referă, la articolul 8, la asigurarea accesului la un sistem de asigurări sociale şi pentru cei care şi desfăşoară activitatea independent, inclusiv n agricultură, iar Legea nr. 19/2000, asigură acest acces.
Doamna G. Gheorghe precizează că n Legea 19/2000, cu modificările ulterioare, se menţine posibilitatea unei persoane de se asigura n sistemul public de asigurări sociale pe bază de contract iar modificarea care s-a făcut, respectiv eliminarea obligativităţii asigurării, este n interesul persoanelor din agricultură care nu realizează venituri. Se constată că tinerii care se ntorc n agricultură doresc să se asigure.
Referitor la dispensa pentru examene prenatale
Doamna F. Bocioc arată că la Art. 2 f) se precizează că Salariata gravidă poate beneficia de un număr de ore pentru efectuarea controlului prenatal n timpul programului iar la art. 15 nu se precizează cu ct se plătesc orele respective.
Doamna D. Dimitriu menţionează că se poate abuza de prevederea din lege şi propune completarea Art.15 cu sintagma : n cazul n care investigaţiile se pot efectua numai n timpul programului de lucru
Domnul S.Predoi precizează că sunt foarte puţine analizele care se fac numai dimineaţa, dar pe baza unui bilet de la un medic specialist, se poate preciza acest lucru.
Se propune să se analizeze o reformulare a art.15, care să includă att sintagma n cazul n care investigaţiile se pot efectua numai n timpul programului de lucru ct şi sintagma fără diminuarea drepturilor salariale.
Referitor la problemele privind evaluarea locurilor de muncă
Doamna R.Teşiu arată că la Art.3 se propune doar o reformulare a textului care nu modifică sensul (vezi tabelul anexă) dar la Art.4 propune nlocuirea sintagmei să nu efectueze o muncă dăunătoare cu angajatorul are obligaţia să adopte măsurile necesare pentru ca salariatele menţionate la Art.2, lit.c) e) să nu fie constrnse să efectueze o muncă dăunătoare sănătăţii lor şi/sau copilului.
Doamna E.Cojocaru arată că propunerea nu modifică sensul articolului.
Doamna F.Bocioc ntreabă cine evaluează şi cine plăteşte evaluarea prevăzută la Art.5, considernd că este nevoie de specialişti n domeniu.
Doamna E.Cojocaru răspunde că evaluarea locurilor de muncă de către angajator reprezintă o procedură normală, prevăzută de Normele generale pentru protecţia muncii şi pentru acest act normativ va trebui să se facă evaluări suplimentare.
Doamna F.Bocioc mulţumeşte pentru precizarea referitoare la Normele generale de protecţia muncii şi solicită informaţii privind procurarea acestora.
Referitor la drepturile la informare
Doamna M.Muga solicită ca la Art.6 alin. (2) să se completeze cu precum şi a drepturilor care decurg din prezenta ordonanţă iar aceste drepturi să fie menţionate n contractul de muncă al angajatei ca un act adiţional la contractul individual de muncă.
Doamna E.Cojocaru precizează faptul că n Normele generale de protecţia muncii este un capitol distinct referitor la informare.
Doamna M. Muga insistă asupra procedurii suplimentare de informăre solicitată de reprezentantele ONG-urilor prezente.
Referitor la Art.28 doamna D.Dimitriu solicită nlocuirea afişării pe o perioadă de şase luni cu afişarea permanentă.
Referitor la obligaţia angajatorilor de a informa inspectoratele de muncă teritoriale
Doamna F.Bocioc exprimă ngrijorarea că angajatorii se vor teme de prevederea de la Art.7 din cauza birocraţiei exagerate.
Doamna E.Cojocaru menţionează faptul că articolul menţionat a fost elaborat n concordanţă cu prevederile legale care reglementează activitatea inspectorilor de muncă pentru verificarea angajatorilor n diverse situaţii.
Referitor la concediul şi indemnizaţia de risc maternal
Doamna F.Bocioc arată că, n opinia Centrului:
- concediul de risc maternal, prevăzut la Art. 10, nu se justifică pentru perioada după naştere, deoarece legislaţia prevede dreptul la concediul parental;
- se introduce prea multă birocraţie suplimentară.
Doamna D.Dimitriu precizează faptul că este vorba de cuantum, sunt două niveluri de indemnizare iar cel din Legea 19/2000 este superior.
Doamna G.Gheorghe exprimă opinia că perioada după naştere se acoperă prin Legea 19/2000 şi propune ca să se formuleze: n cazul n care nu solicită.
Doamna D.Semenescu menţionează că Directiva Uniunii Europene 92/85 arată n mod clar la art. 5 alin. (1)-(3) că angajatele, la care face referire şi actul normativ aflat n discuţie, trebuie protejate n acelaşi mod nainte şi după naştere; noi avem aici problema suplimentară legată de existenţa concediului de ngrijire a copilului pnă la 2 ani şi a cuntumului indemnizaţiei respective. Articolul 10 s-a formulat astfel nct să se evite abuzul ca unele persoane să poată beneficia de amndouă tipurile de concedii.
Referitor la birocraţie domnul S.Predoi precizează că la acordarea unui concediu medicul de familie are nevoie de un act justificativ, n acest caz recomandarea medicului de medicina muncii.
Referitor la muncă cu caracter penibil
Doamna F.Bocioc ntreabă ce nseamnă muncă cu caracter penibil avnd n vedere că DEX-ul precizează că penibil nseamnă jenant.
Doamna D.Semenescu precizează faptul că prin Legea nr.74/1999 de ratificare a Cartei Sociale Europene revizuită, Romnia s-a angajat să introducă n legislaţie această prevedere, textul a fost publicat cu această formulare, unele activităţi pot fi penibile pentru cei care le practică. La elaborarea Normelor de aplicare a ordonanţei se pot găsi mpreună şi cu societatea civilă termenii cei mai potriviţi.
Referitor la interzicerea concedierii
Doamna M.Muga arată că precizarea de la de la art.21 alin.(2 ) o singură dată dă dificultăţi n interpretare şi propune eliminarea sintagmei.
Doamna S.Bordeianu exprimă opinia că se poate analiza propunerea n vederea eliminării.
Concluzii
Doamna R.Teşiu mulţumeşte pentru modul deschis n care s-a organizat această dezbatere, că se aştepta să existe crispare, dar s-a manifestat solicitudine şi deschidere. Vă mulţumim pentru că ne-aţi invitat la această dezbatere reuşită.
Doamna S.Bordeianu asigură reprezentanţii societăţii civile că toate observaţiile făcute au fost reţinute şi că, n conformitate cu Legea 52/2003 privind transparenţa decizională n administraţia publică, ele vor fi luate n considerare ca recomandări de care trebuie să ţinem seama cnd refacem textul proiectului de ordonanţă.
Vă mulţumim pentru participare şi pentru contribuţiile dumneavoastră.