Proiect

Ordonanţă

privind protecţia maternităţii la locurile de muncă expuse riscurilor profesionale

 

Art. 1. Prezenta ordonanţă reglementează măsuri de protecţie socială pentru:

a) salariate gravide şi mame, care au raporturi de muncă sau raporturi de serviciu cu un angajator;

b) cetăţeni ai altor state şi apatrizi care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa n Romnia, dacă fac parte din categoriile prevăzute la lit.a).

Art.2. n sensul prevederilor prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos sunt definite după cum urmează:

a)      protecţia maternităţii este protecţia sănătăţii şi/sau securităţii salariatelor gravide şi/sau mame la locurile lor de munca;

b)      locul de muncă este zona delimitată n spatiu, n functie de sarcina de muncă, nzestrată cu mijloacele şi cu materialele necesare muncii, n vederea realizării unei operaţii, lucrări sau pentru ndeplinirea unei activităţi de către unul sau mai multi executanţi, cu pregătirea şi ndemnarea lor, n condiţii tehnice, organizatorice şi de protecţie a muncii precizate, din care se obţine un venit, n baza unui raport de muncă ori de serviciu cu un angajator;

c)      salariata gravidă este femeia care anunţă, n scris, angajatorul asupra stării sale de graviditate şi anexează un document medical eliberat de medicul de familie care i atestă această stare;

d)      salariata care a născut recent este femeia ce şi-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie şi solicită angajatorului, n scris, măsuri de protecţie, prevăzute prin lege, anexnd un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai trziu de 6 luni de la data la care a născut;

e)      salariata care alăptează este femeia care, la reluarea activităţii după efectuarea concediului de lăuzie, şi alăptează copilul şi anunţă angajatorul, n scris, cu privire la nceputul şi sfrşitul prezumat al perioadei de alăptare, anexnd documente medicale eliberate de medicul de familie n acest sens;

f)       dispensa pentru consultaţii prenatale reprezintă un număr de ore libere plătite salariatei de către angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultaţiilor şi examenelor prenatale, pe baza recomandării medicului de familie sau a medicului specialist;

g)      concediul postnatal obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mamă are obligaţia să l efectueze, după naştere, n cadrul concediului pentru sarcină şi lăuzie cu durata totală de 126 de zile, de care beneficiază salariatele, n condiţiile legii;

h)      concediul de risc maternal este concediul de care beneficiază salariatele prevăzute la literele c)-e) pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lor şi/sau a fătului sau a copilului lor

Art. 3.(1) Salariatele menţionate la articolul 2, literele c)-e), au obligaţia de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care să le ateste starea.

(2) n cazul n care salariatele nu ndeplinesc obligaţia menţionată la alin. (1) şi nu informează n scris angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligaţiile sale din prezenta lege, cu excepţia celor menţionate la art. 5, art. 6, art. 18, art. 23 şi art. 25.

Art. 4. Angajatorii au obligaţia de a organiza locurile de muncă astfel nct să prevină expunerea salariatelor menţionate la art. 2, literele c) e), la riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea.

Art. 5.(1) Pentru toate activităţile susceptibile să prezinte un risc specific de expunere la agenţi, procedee şi condiţii de muncă a căror listă este cuprinsă n Anexa I, angajatorul este obligat să evalueze anual şi la oricare modificare a condiţiilor de muncă, natura, gradul şi durata expunerii salariatelor, definite n sensul art. 2, lit. c)-e), n scopul evaluării oricărui risc pentru securitatea sau sănătatea lor.

(2) Evaluările prevăzute la alin. (1), se efectuează de către angajator cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii iar rezultatele lor se consemnează n rapoarte scrise.

Art. 6. (1) Angajatorii sunt obligaţi ca, n termen de cinci zile lucrătoare de la data ntocmirii raportului, să nmneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor.

(2) Angajatorii vor informa n scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de muncă.

Art. 7. (1) n termen de zece zile lucrătoare de la data la care angajatorul a fost anunţat, n scris, de către o salariată, că se află ntr-una din situaţiile prevăzute la art. 2, lit. c) e), acesta are obligaţia să nştiinţeze inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia şi desfăşoară activitatea.

(2) De la data primirii nştiinţării inspectoratul teritorial de muncă va verifica condiţiile de muncă ale salariatei, la termenele şi n condiţiile stabilite prin normele de aplicare ale prezentei legi.

Art. 8. Angajatorul are obligaţia să păstreze confidenţialitatea asupra stării de graviditate a salariatei şi nu va anunţa alţi angajaţi dect cu acordul scris al acesteia şi doar n interesul bunei desfăşurări a procesului de muncă.

Art. 9. n cazul n care o salariată se află ntr-una din situaţiile prevăzute la art. 2, lit. c)-e), şi desfăşoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa sau cu repercursiuni asupra sarcinii şi alăptării, n sensul celor prevăzute la art. 5 alin. (1), angajatorul este obligat să i modifice n mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de muncă ori, dacă nu este posibil, să o repartizeze la un alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de ntreprindere, cu menţinerea veniturilor salariale.

 

 

Art. 10. (1) n cazul n care angajatorul, din motive justificate n mod obiectiv, nu poate să ndeplinească obligaţia prevăzută la art. 9, salariatele definite la art.2, lit. c) e) au dreptul la concediu de risc maternal, dupa cum urmează:

a)      nainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, salariatele definite la art.2, lit. c);

b)      după data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatele definite la art. 2, lit. d) şi e), n cazul n care nu beneficiază de concediul şi indemnizaţia pentru creşterea şi ngrijirea copilului pnă la mplinirea vrstei de 2 ani.

(3) Concediul de risc maternal se poate acorda n ntregime sau fracţionat, pe o perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile, la recomandarea medicului de medicina muncii, de către medicul de familie, care va elibera un certificat medical n acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

(4) Eliberarea certificatului medical se va face n condiţiile n care salariata s-a prezentat la consultaţiile prenatale şi postnatale, conform normelor Ministerului Sănătăţii şi Familiei.

Art. 11.(1) Pe durata concediului de risc maternal salariata are dreptul la indemnizaţie de risc maternal, care se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

(2) Cuantumul indemnizaţiei prevăzute la alin. 1) este egal cu media drepturilor salariale din cele 10 luni anterioare solicitării, fără să depăşescă 75% din salariul mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(3) Pentru indemnizaţia de risc maternal nu se datorează contribuţia de asigurări sociale de stat. Durata concediului de risc maternal reprezintă perioadă asimilată stagiului de cotizare.

(4)Calculul şi plata indemnizaţiei de risc maternal se face lunar de către angajator, cel mai trziu o dat cu lichidarea drepturilor salariale pe luna n care se acordă concediul.

Art. 12. (1) Pentru salariatele care se află ntr-una din situaţiile prevăzute la art. 2, lit. c) şi d), şi şi desfăşoară activitatea numai n poziţia ortostatică sau n poziţia aşezat, angajatorii au obligaţia de a le modifica locul de muncă respectiv astfel nct să li se asigure, la intervale regulate de timp, perioade pentru aşezare, respectiv, pentru mişcare.

(2) Pentru fiecare caz n parte, medicul de medicina muncii stabileşte intervalele de timp la care este necesară schimbarea poziţiei, perioadele de lucru precum şi durata perioadelor pentru aşezare, respectiv, pentru mişcare.

Art. 13. n baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate ndeplini durata normală de muncă, din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu pnă la 1/4 a duratei normale de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale, potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

 

Art. 14. Salariatele, definite la art. 2, lit.c) şi e), nu pot fi obligate de către angajator să realizeze activităţi pentru care evaluarea a evidenţiat riscul de expunere la agenţi sau condiţii de muncă enumerate n Anexa II, Secţiunea A, respectiv Secţiunea B.

Art. 15. Angajatorii au obligaţia de a acorda salariatelor gravide dispensă pentru consultaţii prenatale, n condiţiile stabilite la art. 2, lit. f).

Art. 16. Pentru protecţia sănătăţii lor şi a copilului lor, după naştere, salariatele au obligaţia de a efectua minimum 42 de zile de concediu postnatal, n condiţiile stabilite la art. 2, lit. g).

Art. 17. (1) Salariata care alăptează are dreptul, n fiecare zi lucrătoare, la 2 pauze pentru alăptare, de cte 1 oră fiecare, sau la reducerea duratei normale a timpului său de muncă cu 2 ore zilnic, fără diminuarea veniturilor salariale.

(2) n cazul n care angajatorul asigură, n cadrul unităţii, ncăperi speciale pentru alăptat, acestea vor ndeplini condiţiile de igienă corespunzătoare normelor sanitare n vigoare.

Art. 18. Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii n muncă a salariatelor gravide şi/sau mame, regulamentele interne ale unităţilor trebuie să conţină măsuri privind igiena, protecţia sănătăţii şi securitatea n muncă a acestora, n conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe şi a actelor normative n vigoare.

Art. 19. (1) Salariatele prevăzute la art. 2, lit. c)-e), nu pot fi obligate să desfăşoare muncă de noapte.

(2) n cazul n care sănătatea salariatelor, menţionate la alin. (1), este afectată de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitării scrise a salariatei, să o transfere la un loc de muncă de zi, cu menţinerea salariului de baza brut lunar.

(3) Solicitarea salariatei se nsoţeşte de un document medical care menţionează perioada n care sănătatea salariatei este afectată de munca de noapte.

(4) n cazul n care, din motive justificate n mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul şi indemnizaţia de risc maternal conform prevederilor art. 10 şi art. 11.

Art. 20. (1) Salariatele prevăzute la art. 2, lit. c)-e), nu pot desfăşura muncă cu caracter insalubru sau penibil.

(2) n cazul n care o salariată care desfăşoară, n mod curent, muncă cu caracter insalubru şi penibil, se ncadrează, de la un moment dat, n prevederile art. 2, lit. c)-e), angajatorul are obligaţia să o transfere la un alt loc de muncă, cu menţinerea salariului de baza brut lunar.

(3) Denumirea şi enumerarea muncilor cu caracter insalubru sau penibil la care face referire alin. (1) se regăsesc n normele de aplicare ale prezentei legi.

(4) Prevederile art. 19 alin. (3) şi alin. (4) se aplică n mod corespunzător.

 

Art. 21. (1) Este interzis angajatorului să dispună ncetarea raporturilor de muncă sau de serviciu n cazul:

a)      salariatei definite n sensul art. 2, lit. c)-e), din motive care au legătură directă cu starea sa;

b)      salariatei care se află in timpul concediului de risc maternal;

c)      salariatei care se află in timpul concediului de maternitate;

d)      salariatei sau salariatului care se află n timpul concediului pentru creşterea copilului n vrstă de pnă la 2 ani sau, n cazul copilului cu handicap, n vrstă de pnă la 3 ani;

e)      salariatei sau salariatului care se află n timpul concediului pentru ngrijirea copilului bolnav n vrstă de pnă la 7 ani sau, n cazul copilului cu handicap, n vrstă de pnă la 18 ani.

(2) Interdicţia prevăzută la alin. (1), lit. b)-e), se extinde, o singură dată, cu pnă la 6 luni după revenirea salariatei n unitate.

(3) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică n cazul concedierilor pe motive economice ce rezultă din desfiinţarea postului ocupat de salariată, ca urmare a dificultăţilor economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării angajatorului, n condiţiile legii.

Art. 22. (1) Salariatele prevăzute la art. 21 alin. (1), ale căror raporturi de muncă sau raporturi de serviciu au ncetat din motive pe care le consideră ca fiind legate de starea lor, au dreptul să conteste n justiţie decizia angajatorului, n termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, conform legii.

(2) Acţiunea n justiţie a salariatei, prevăzută la alin. (1), este scutită de taxa de timbru.

Art. 23. n cazul n care o salariată contestă o decizie a angajatorului sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat să depuna dovezile n apărarea sa pnă la prima zi de nfăţişare.

Art. 24. (1) Angajatorul care a ncetat raportul de muncă sau de serviciu cu o salariată prevăzută la art. 21 are obligaţia ca, n decurs de 7 zile de la data comunicării acestei decizii, n scris, către salariată, să transmită o copie a acestui document sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor din ntreprindere precum şi inspectoratului teritorial de muncă sau, după caz, Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

(2) Copia deciziei se nsoţeşte de copiile documentelor justificative pentru măsura luată.

Art. 25. (1) Inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia şi desfăşoară activitatea angajatorul sau, după caz, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, n decurs de 7 zile de la data primirii deciziei menţionate la art. 23, are obligaţia să emită aviz consultativ corespunzător situaţiei constatate.

(2) Inspectoratul teritorial de muncă sau, după caz, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici va transmite avizul angajatorului, angajatei precum şi sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor din unitate.

 

Art. 26.(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 50.000.000 de lei la 100.000.000 de lei, ncălcarea dispoziţiilor art. 6, art. 7 alin. (1), art. 8, art. 9, art. 13, art. 17 alin (1), art. 18, art.19 alin. (1), (2) şi (4), art. 20 alin. (2) şi (4), art. 21 alin (1) şi (2), şi art. 28.

(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) şi aplicarea amenzilor contravenţionale corespunzătoare se fac de către inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă pe a căror rază teritorială se află sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului şi, respectiv, de către personalul mputernicit al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Art. 27.(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 50.000.000 de lei la 100.000.000 de lei, ncălcarea dispoziţiilor art. 4, art. 5, art. 10, art. 11, art. 12, art. 14, art. 15, art. 17 alin (2) şi art. 19 alin. (3).

(2) Constatatea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) pentru art. 11 şi aplicarea amenzilor contravenţionale corespunzătoare se face de către personalul de control din casele judeţene de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

(2) Constatatea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) pentru art. 4, art. 5, art. 10, art. 11, art. 12, art. 14, art. 15, art. 17 alin (2) şi art. 19 alin. (3) şi aplicarea amenzilor contravenţionale corespunzătoare se face de către inspectorii din direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, conform legislaţiei sanitare n vigoare.

Art. 28. (1) Angajatorii au obligaţia să afişeze, la loc vizibil, n fiecare dintre unităţile pe care le deţin, cte o copie a prezentei ordonanţe, pe o perioadă de 6 luni de la data publicării sale n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

(2) Reprezentanţii sindicali sau reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, avnd atribuţii privind asigurarea respectării egalităţii de şanse ntre femei şi bărbaţi, desemnaţi n baza Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse ntre femei şi bărbaţi, au obligaţia de a organiza semestrial, n unităţile n care funcţionează, informări privind prevederile prezentei legi.

Art. 29. Dispoziţiile prezentei ordonanţe se completează cu prevederile Ordonaţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată prin Legea nr. 180/2002, privind regimul juridic al contravenţiilor.

Art. 30. Prezenta ordonanţă intră n vigoare la 90 de zile de la data publicării sale n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

Art. 31. n termen de 90 de zile de la publicare, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei elaborează normele de aplicare a prezentei ordonanţe, care se aprobă prin Hotărre a Guvernului.