SISTEMUL PUBLIC DE PENSII DOI ANI DE APLICARE
Istoricul si situatia actuala a sistemului de asigurari sociale din Romania
I. Situatia sistemului public de pensii din Romania pana la reforma din anul 2001
1. Sistemul de asigurari sociale si pensii din Romania s-a caracterizat, pana in anul 1992, printr-un grad ridicat de diversificare.
Pe langa sistemul asigurarilor sociale de stat, al agricultorilor si al pensiilor militare, mai functionau si sisteme independente de mai mica anvergura, proprii anumitor sectoare de activitate sau profesiuni, cum ar fi cele acoperind cooperatia mestesugareasca, cultele, creatorii de arta si avocatii.
2. Sistemele erau de regula de tip redistributiv, fiind bazate pe principiul intrajutorarii intre generatii (Pay As You Go).
3. De asemenea erau de tip contributiv, functionand potrivit reglementarilor privind asigurarile sociale de stat, implicand incheierea unui contract de munca si plata unor contributii de asigurari sociale de catre angajator.
4. Legislatia reglementa si o pensie suplimentara, bazata pe contributia individuala a persoanei angajate.
5. O serie de caracteristici ale sistemului implicau anomalii si induceau vulnerabilitate, deoarece:
pana in 1991, bugetul asigurarilor sociale facea parte din bugetul de stat, excedentele sale nefiind raportate in anul fiscal urmator;
sistemul includea, pe langa pensii, si o serie de prestatii pe termen scurt, cu contributii nedefinite;
in paralel functionau doua sisteme de pensii, pensiile de baza si pensiile suplimentare, ambele de tip redistributiv si avand aceeasi beneficiari, diferind numai prin sursa contributiilor;
sistemul pensiilor suplimentare ajunsese la maturitate, excedentul bugetului sau reducandu-se continuu si datorita formulei maximale de calcul al acestor pensii;
sistemele de asigurari sociale mici au intrat primele in incapacitate de plata datorita numarului redus si in scadere al contribuabililor, fiind necesara integrarea lor in sistemul asigurarilor sociale de stat, in perioada 1992 1995.
6. Sistemul s-a confruntat si a fost iremediabil afectat de crize majore, economica si demografica, care au marcat Romania dupa 1990, respectiv:.
o tranziţie demografică rapidă, cauzată de creşterea speranţei de viaţă şi declinul fertilităţii, care a condus la creşterea rapidă a ponderii persoanelor vrstnice n totalul populaţiei;
reducerea numarului de contribuabili din cadrul populatiei active, in 1996 numai 55% din aceasta populatie fiind cuprinsa in sistemul asigurarilor sociale;
reducerea considerabila a numarului salariatilor, de la circa 8 milioane in 1989, la circa 6 milioane persoane in 1996 si la cca 4,6 milioane in prezent.
Principale cauze ale acestui fenomen au fost:
cresterea numarului de persoane din agricultura sau care desfasurau activitati independente, pentru care nu se plateau contributii de asigurari sociale;
amploarea muncii la negru, estimata in 1996 la cca 1,5 milioane persoane;
restructurarea intreprinderilor si somajul masiv indus, pentru care nu s-a mai platit contributia de asigurari sociale.
7. Reducerea gradului de acoperire a sistemului a avut drept consecinte :
dezechilibrul financiar cronic al bugetului de asigurari sociale;
afectarea bugetului de stat, prin cresterea continua a subventiilor destinate BASS;
epuizarea rezervei minime necesare pentru plata la timp a drepturilor de asigurari sociale;
alocarea de fonduri purtatoare de dobanda, din disponibilitatile Trezoreriei;
deteriorarea continua a ratei de dependenta, de la 3,6/1 la 1,6/1 in 1996, evolutie care s-a mentinut si ulterior, in 2002 raportul dintre numărul mediu de salariaţi (4,46 milioane persoane) şi cel al pensionarilor beneficiari de drepturi din sistemul public (6,2 milioane) fiind de 0,75 salariaţi la un pensionar
reducerea nivelului prestatiilor, nici una din masurile de protectie sociala ulterioare neputand acoperi integral rata inflatiei.
In paralel cu reducerea gradului de acoperire, sistemul asigurarilor sociale s-a confruntat si cu explozia numarului de pensionari precum si cu insuficienta resurselor pentru pensii decente, in contextul in care pensia reprezinta singurul venit cert pentru cea mai mare parte a populatiei varstnice.
Astfel, la 31 decembrie 1996, in sistemul asigurarilor sociale de stat erau 3.712.824 pensionari, cu 1.557.995 persoane mai mult decat la 31 decembrie 1989, reprezentand o crestere cu 72,3%.
Aceasta involutie a avut drept cauze interne majore :
adoptarea unor reglementari privind pensionarea anticipata;
dublarea numarului pensionarilor de invaliditate, datorita usurintei de incadrare sau tendintei persoanelor restructurate, de a-si gasi un venit sigur dupa expirarea perioadei in care beneficiau de ajutor de somaj;
incadrarea unui numar nejustificat de mare de activitati, locuri de munca si categorii profesionale in grupe superioare de munca, si recunoasterea unor perioade lucrate in conditiile grupei I si II de munca retroactive. Astfel, numarul persoanelor incadrate in grupele I si II a crescut cu cca 3 milioane iar varsta efectiva de pensionare s-a redus in 1996 la 54 ani pentru barbati si 51 ani pentru femei, cu mult sub varsta de pensionare legala.
9. Principalele consecinte cu impact macro ale evolutiilor prezentate au fost:
cresterea continua a nivelului contributiei de asigurari sociale, de la cca 14% in 1990, la 25,5% in 1996. Tendinta s-a mentinut si dupa reforma sistemului, datorita necesitatii asigurarii sustenabilitatii sistemului, inregistrandu-se cote (din declaratii) de 33,84% in 2001 si respectiv 36,5% in 2002. Au fost afectate in consecinta atat profitabilitatea intreprinderilor cat si posibilitatea de restructurare a economiei nationale;
deteriorarea cuantumurilor nominale ale pensiilor, care, desi au inregistrat cresteri prin indexari, majorari, corelari, s-au redus in raport cu evolutia veniturilor salariale, raportul dintre pensia medie totala de asigurari sociale de stat si salariul mediu net scazand de la 44,69% in 1990, la 38,51% in 1996.
decorelari majore in sistemul de pensii, prin adoptarea unor masuri de protectie sociala mai accentuata pentru pensiile mai mici, cea mai afectata fiind pensia pentru limita de varsta si vechime integrala. Decorelarile au fost alimentate si de formula de calcul a pensiei, care a favorizat pensiile obtinute de salariatii cu salarii mari.
Tendinte si dificultati similare au fost inregistrate si in al doilea sistem de asigurari sociale ca marime, respectiv sistemul de asigurari sociale al agricultorilor, fiind agravate de caracterul facultative al asigurarii dupa desfiintarea CAP-urilor.
II. Reforma sistemului public de pensii din Romnia
Carentele legislative, fenomenele sociale, economice si demografice menţionate precum si dificultatile tot mai mari privind asigurarea echilibrului financiar al sistemului de asigurari sociale au impus necesitatea reformării acestuia, in scopul creşterii cuantumului pensiilor şi asigurarii unui buget echilibrat.
Analiza cu privire la reforma sistemului de pensii, efectuata in principal in cadrul unei carti albe, documentaţia privind experienţa internaţională n domeniu, precum şi recomandările unor instituţii internaţionale au relevat faptul că siguranţa financiară a persoanelor vrstnice şi dezvoltarea economică pot fi mai bine susţinute dacă sistemul de pensii se bazează pe mai multe componente:
o componentă obligatorie, redistributivă, administrată public (pilonul I);
componente bazate pe capitalizare, obligatorii si facultative, administrate privat, al căror cadru juridic urmează a fi elaborat in cel mai scurt timp. (pilonul II si III), si a caror infrastructura urma sa fie facilitata de reforma pilonului I.
Cadrul juridic al pilonului I a fost creat prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, in vigoare de la 1 aprilie 2001.
Institutia care urma sa administreze sistemul, respectiv Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale s-a infiintat insa n luna februarie 2001, cu o ntrziere de cca. 11 luni faţă de prevederile legale, ntrziere determinată de lipsa deciziei politice din perioada de după publicarea legii.
In paralel cu rezolvarea aspectelor organizatorice, legate de infiintarea si functionarea CNPAS si a structurii sale teritoriale, chiar din prima parte a anului s-a reusit asigurarea operabilitatii sistemului de asigurari sociale, desi s-a inregistrat o explozie a numarului de cereri de pensionare pe vechea legislatie.
De asemenea, in plan legislativ, urmare unei analize detaliate a aplicarii prevederilor noii legi a pensiilor precum şi a negocierilor cu partenerii sociali, au fost promovate o serie de modificări legislative care nu au modificat principiile pe care s-a bazat iniţial legea, dar care şi-au propus o corelare a cadrului legal de bază cu prevederile Programului de Guvernare şi introducerea unor elemente asumate prin Acordul Social pe anul 2001.
Procesul de amendare legislativa a continuat si in anii urmatori.
Reforma sistemului public de pensii din Romania, respectiv a pilonului I, s-a bazat pe urmatoarele principii.
1. Organizarea unui sistem public de pensii unic, garantat de stat, pe principiul redistribuirii, si asigurand o protecţie de bază.
2. Organizarea Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS), instituţie publică autonomă de interes naţional, care administrează şi gestionează sistemul public.
3. Definirea cu precizie a răspunderii juridice pentru nerespectarea dispoziţiilor legale n materie, precum şi nfiinţarea unor secţii speciale de asigurări sociale pe lngă tribunale şi curţi de apel, menite să rezolve n condiţii de competenţă şi operativitate crescute litigiile avnd ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurări sociale
4. Alinierea la o serie de prevederi comunitare, in vederea facilitarii aderarii Romaniei la UE.
Astfel, s-a creat posibilitatea exportului prestaţiilor, att pentru cetăţenii romni care lucrează n străinătate n baza acordurilor bilaterale ncheiate de Romnia, ct şi pentru cetăţenii străini care au fost asiguraţi n Romnia şi s-au stabilit n străinătate, avnd drepturi ca urmare a perioadei de asigurare şi a existenţei acordurilor bilaterale.
5. Largirea ariei contribuabililor, prin cuprinderea obligatorie n sistemul public a tuturor persoanelor fizice care desfăşoară activităţi aducătoare de venituri sau care, n funcţie de un anumit statut, realizează venituri peste un anumit nivel, in scopul asigurarii unei protecţii sociale de bază tuturor categoriilor de populaţie activă si cresterii numarului de contribuabili.
Astfel, prin Noul Cod al Muncii s-au introdus contractele de munca cu timp partial, care intra astfel sub incidenta sistemului public de pensii si pentru care urmeaza sa se plateasca CAS, imbunatatind astfel gradul de colectare a veniturilor la BASS si protectia sociala a persoanelor respective.
Ulterior, a fost insa eliminata obligativitatea includerii agricultorilor in sistemul public, datorita neplatii generalizate a CAS.
6. Creşterea treptată a vrstelor standard de pensionare n perioada 2001 - 2014 pentru bărbaţi pnă la 65 de ani şi pentru femei pnă la 60 de ani ( de la 62 ani, respectiv 57 ani).
Corelativ, creşterea stagiilor de cotizare (minime de la 10 la 15 ani şi complete de la 30 la 35 de ani pentru bărbaţi, respectiv de la 25 la 30 de ani pentru femei), stagii care conferă dreptul la prestaţii şi determină valoarea acestora.
In acest mod se atenueaza problemele legate de creşterea raportului de dependenţă si de mbătrnirea populaţiei
7. Schimbarea structurii contribuţiei de asigurări sociale, prin implicarea asiguraţilor la plata unei părţi din contribuţie, in vederea creşterii responsabilităţii n raport cu angajatorii care le calculează şi virează contribuţia.
Stabilirea cotelor de contribuţie se face anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat
Conform angajamentelor asumate recent de Guvern, fata de 2002, in 2003 cotele de CAS au fost deja reduse cu cate un punct procentual. Cota de contributie individuala de asigurari sociale a fost de asemenea redusa, de la 11,67% la 9,5%, indiferent de conditiile de munca.
8. Introducerea unei noi formule de calcul a pensiei prin luarea n considerare a contribuţiei plătite pe toată perioada de activitate, formulă ce permite:
eliminarea influenţei negative a inflaţiei acumulate pe termen lung;
realizarea unei legături mai strnse ntre nivelul contribuţiilor achitate şi nivelul prestaţiilor obţinute;
eliminarea distorsiunilor induse de formula de calcul anterioara.
9. Asigurarea flexibilităţii privind pensionarea prin introducerea posibilităţii de pensionare anticipată, care permite si reglarea pieţei muncii .
10. Schimbarea modului de stabilire a cuantumurilor pensiilor de invaliditate, prin creditarea perioadei de invaliditate ca stagiu de cotizare.
De asemenea se pune accent pe dezvoltarea sistemului de reabilitare a capacităţii de muncă, prin obligativitatea programelor medicale recuperatorii pentru pensionarii de invaliditate, pentru o mai mare reinserţie profesională şi reintegrare n viaţa activă.
11. Restrictionarea drastica a accesului la (fostele) grupe I si II de munca, prin conditii mult mai severe de incadrare.
12. Reactualizarea pensiilor, in vederea evitarii erodarii lor, prin aprobarea coeficientului care determină valoarea anuală a punctului de pensie din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
De asemenea Legea nr. 19/2000 prevede ca, n cursul exerciţiului bugetar anual, indexarea să se realizeze prin actualizarea trimestrială a valorii punctului de pensie corelat cu evoluţia inflaţiei şi cu posibilităţile de finanţare ale bugetului asigurărilor sociale de stat, prin hotărri de Guvern, mecanism care a nceput să funcţioneze din anul 2001.
12. Principiile indexarii sunt urmatoarele
Procentul de indexare a pensiilor este diferit n funcţie de categoriile de beneficiari şi de data deschiderii drepturilor de pensie, pentru a atenua dezechilibrele ntre nivelele pensiilor.
Cuantumul pensiei, att pentru pensionarii vechi, ct şi pentru cei nscrişi n temeiul Legii nr.19/2000 se stabileşte ca produs ntre valoarea punctului şi numărul de puncte realizat, pentru a pastra echilibrul valoric corelat cu evoluţia inflaţiei pentru toţi pensionarii indiferent de data nscrierii la pensie.
Mecanismul de indexare diferenţiată a valorii pensiilor se va aplica n perioada 2002 - 2004, pna la finalizarea operaţiunii de recorelare. Diferenţierea este dată de exceptarea de la regulile generale de calcul a valorii pensiei pentru:
-pensionarii cu un punctaj mediu anual mai mare de 3 puncte ale căror venituri nu se actualizează (cca 3.700 pensionari);
-pensionarii intraţi n sistem după anul 1997, care au beneficiat de prevederile generoase ale HG 565/1996 (cca 334.000 pensionari).
Pe măsura aplicării acestui mecanism, aria pensionarilor care nu beneficiază de indexare integrala se va restrnge.
Procentul de indexare (actualizare) a valorii punctului, pe parcursul următorilor 3 ani, va corespunde unui grad de acoperire a creşterii preţurilor de pana la 100%, in functie de disponibilitatile bugetare.
Politica de indexare diferenţiată şi limita maximă pnă la care se acordă indexarea (valoarea a 3 puncte) corelate cu politica de recorelare eşalonată pe o perioadă de 3 ani va permite diminuarea sau eliminarea distorsiunilor din sistem, n contextul reducerii costurilor ce s-ar fi impus dacă aceste măsuri nu erau adoptate n strnsă corespondenţă.
13. O problemă deosebit de importantă pentru actualii pensionari o reprezintă recorelarea tuturor categoriilor de pensie, care urmăreşte diminuarea sau chiar eliminarea distorsiunilor apărute ntre diferite categorii de pensii sau n cadrul aceleiaşi categorii in funcţie de anul pensionării precum si corelarea veniturilor din pensie stabilite potrivit legislaţiei anterioare cu a veniturilor stabilite prin aplicarea formulei de calcul a pensiilor introduse de Legea nr. 19/2000.
Aplicarea prevederilor Hotărrii Guvernului nr.565/1996 mai mult dect se preconizase iniţial a favorizat creşterea cuantumurilor pensiilor stabilite n ultimii 3 ani comparativ cu cele stabilite anterior, motiv pentru care recorelarea diferenţiată a pensiilor n funcţie de data nscrierii la pensie este necesară tocmai pentru reducerea acestor diferenţe
Neabrogarea la timp a H.G. nr.565/1996 a creat noi decalaje majore ntre nivelele pensiilor stabilite anterior anului 1998 şi al celor stabilite n ultimul an de aplicare a vechii legislaţii, numărul persoanelor pensionate ntre 1 septembrie 2000 şi 1 aprilie 2001 fiind de cca. 268.000, cu un impact asupra bugetului pe anul 2002 de cca. 5404, 6 miliarde lei.
Numai n ultimele 3 luni de aplicare a vechii legislaţii, nivelul pensiilor stabilite pentru vechime completă a fost cu cca. 80% mai mare dect nivelul pensiei medii a pensionarilor cu vechime completă ieşiţi la pensie nainte de anul 1999.
Potrivit prevederilor art. 180 din forma iniţială a Legii nr. 19/2000, pnă la intrarea n vigoare a noii legi ar fi trebuit să fie determinat punctajul mediu anual efectiv realizat de pensionarii aflaţi n plată, pe baza prelucrării datelor din dosarele de pensii.
Din punct de vedere tehnic, recalcularea pensiilor conform noii formule de calcul introdusă de Legea nr. 19/2000, ar fi nsemnat un efort deosebit de mare pentru sistemul public de pensii din punct de vedere al resurselor ce ar fi trebuit alocate (oameni, echipamente de calcul) şi s-ar fi materializat n costuri imposibil de estimat.
Pe baza unor sondaje efectuate s-a constatat şi faptul că, n multe cazuri, această recalculare nu ar fi condus neapărat la pensii mai bune.
Dintre argumentele care au stat la baza neaplicării dispoziţiilor iniţiale ale Legii nr. 19/2000 referitoare la calculul pensiilor prin determinarea punctajului individual, n cazul pensiilor stabilite conform legislaţiei anterioare sunt de menţionat următoarele:
multe din dosarele existente nu conţin informaţiile absolut necesare prevăzute de noua legislaţie;
potrivit legislaţiei anterioare, baza de calcul a pensiilor a fost constituită din media salariilor doar dintr-o perioadă de 5 ani din ultimii 10 ani de activitate, situaţie n care sporurile prevăzute a fi luate n considerare la determinarea punctajului individual au fost specificate doar pentru acea perioadă;
legislaţia n domeniul salarizării a suferit de-a lungul timpului (există n plată pensionari nscrişi la pensie n anii 60) multe modificări, iar modul de nscriere n cartea de muncă a fost diferit de la o perioadă la alta. Acest lucru ar genera solicitarea unui număr foarte mare de adeverinţe, n contextul n care multe intreprinderi sau instituţii nu mai există;
prelucrarea datelor din cele peste 2,2 milioane de dosare ar fi fost un proces relativ ndelungat, ceea ce ar fi ntrziat foarte mult aplicarea programului de recorelare prevăzut a se aplica n conformitate cu dispoziţiile art. 168 din Legea nr. 19/2000.
Avnd n vedere timpul scurt pe care CNPAS l avea la dispoziţie pnă la data de 1 aprilie 2001, volumul foarte mare de muncă şi numărul redus al personalului care urma să efectueze aceste operaţiuni, faptul că pnă la acea dată acestea nu erau ncepute şi nu n ultimul rnd dotarea slabă cu echipament informatic a caselor teritoriale de pensii, s-a propus ca la data intrării n vigoare a legii să fie stabilit un punctaj mediu anual pe baza algoritmului prevăzut la art. 180, modificat prin OUG nr. 49/2001, aceasta fiind singura soluţie care să acorde ntr-un timp ct mai scurt beneficii suplimentare reale pensionarilor defavorizaţi.
Programul de Guvernare pe perioada 2001-2004 a prevazut ca pe baza analizei rezultatelor recorelărilor anterioare să fie stabilit unui nou program de recorelare. Acesta a fost aprobat de Guvern n luna decembrie 2001, fiind demarat n ianuarie 2002 şi urmand sa continue prin etape semestriale n următorii 3 ani.
mecanismul de recorelare a pensiilor va utiliza un program gradat, care a nceput n luna ianuarie 2002 şi va continua pe o perioada de 3 ani, semestrial.
cadrul legal general a fost stabilit prin Legea 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare şi prin HG nr. 1315/2001 cu privire la măsurile suplimentare de recorelare a pensiilor din sistemul public de pensii. Efectuarea fiecărei etape de recorelare a pensiilor va face obiectul unui act normativ distinct.
ca metodologie, procesul de recorelare nsemnă adăugarea de puncte suplimentare la punctajul mediu anual al fiecărui pensionar nscris la pensie nainte de anul 1999 astfel nct, n final, pensia medie pentru beneficiarii nscrişi la pensie n acelaşi an, anterior anului 1999, să atingă pensia medie a persoanelor care se vor pensiona n condiţiile Legii nr.19/2000, respectiv 1,15074 puncte pentru pensionarii de limită de vrstă cu vechime completă.
numărul de puncte care se adaugă la punctajul mediu anual este acelaşi pentru toţi pensionarii nscrişi la pensie n acelaşi an, dar diferit funcţie de anul nscrierii la pensie
procedura acordă prioritate pensionarilor cu venituri mici care au primit n anul 2002 un procent din recorelare mai mare comparativ cu procentul acordat pensionarilor cu venituri mai mari, urmnd ca proporţia să se modifice n următorii ani, astfel nct pnă n anul 2004 toţi pensionarii a căror pensie se recorelează să primească recorelarea n proporţie de 100%.
recorelarea se aplică :
-pensionarilor din categoria de limită de vrstă cu vechime completă avnd un punctaj mediu anual mai mic de 3 puncte, nscrişi la pensie nainte de anul 1999,
-pensionarilor urmaşi ale căror drepturi de pensie au fost calculate conform legislaţiei anterioare Legii nr. 19/2000 şi care, de asemenea, au un punctaj mediu anual mai mic de 3 puncte
-pensionarilor proveniţi din sistemul de pensii al agricultorilor, n condiţiile Legii 19/2000.
ţinta de recorelare: punctajul mediu estimat pe categorie
pentru pensionarii din categoria de limită de vrstă cu vechime completă, punctajul mediu estimat este punctajul obţinut n n urma aplicării prevederilor Legii nr. 19/2000 pentru stabilirea, la 1 aprilie 2001, a pensiei asiguratului standard care n condiţiile legislaţiei anterioare a contribuit un număr de ani egal cu stagiul complet de cotizare cerut de noua lege, la data intrării n vigoare, la un venit asigurat egal cu salariul mediu brut lunar pe economie din fiecare lună de cotizare.
HG nr. 1315/2001 a stabilit coordonatele financiare ale ntregului proces prin specificarea numărului de puncte acordat pentru fiecare categorie de pensionari, pe ani de intrare la pensie, cumulat pentru ntreaga perioadă şi detaliat pe etape pentru anului 2002.
evoluţia pensiilor trebuie privită ca un fenomen n dinamică, sumele acordate n fiecare etapă de recorelare fiind supuse ulterior efectelor indexărilor trimestriale, fapt ce va conduce la finele anului 2004 la o dublare a cuantumului pensiilor faţă de decembrie 2000;
la finalul procesului de recorelare, pensiile vor creşte n medie datorită recorelării (puncte adăugate) cu procente cuprinse ntre 24.9% pentru pensionarii intraţi la pensie n anul 1997 şi 36.2% pentru pensionarii intraţi la pensie nainte de anul 1968. Drepturile pensionarilor din 1998 care au beneficiat ntr-o oarecare măsură de HG 565 vor creşte cu 16,28%;
recorelarea pensiilor presupune un efort bugetar de cca. 2.550 mld. lei n anul 2002, 9000 mld. lei n anul 2003, 17500 mld. lei n anul 2004 si 19.300 mld lei n anul 2005. Această sumă urmeaza sa creasca n anii următori cu procentele de indexare acordate de guvern pentru pastrarea puterii de cumpărare a pensiilor.
datorită mecanismului de calcul al pensiei (prin care valoarea pensiei este egală cu produsul dintre punctajul mediu anual şi valoarea unui punct de pensie la data calculului), ratele de nlocuire obţinute pentru vechii pensionari vor fi cel puţin egale cu cele ale pensionarilor standard (vrstă şi stagiu de cotizare cerute de lege la data pensionării) care se vor pensiona conform noii legislaţii realiznd astfel corelarea veniturilor din pensie stabilite potrivit legislaţiei anterioare şi cu a celor calculate conform formulei introduse de Legea nr. 19/2000.
Ca urmare a măsurilor combinate de indexare diferenţiată şi de recorelare a pensiilor, n cursul anului 2004 se va ajunge ca media punctajului anual al pensionarilor ieşiţi la pensie nainte de anul 1999 să fie egală cu media punctajului aferent pensionarilor care au ieşit la pensie n perioada 1 ianuarie 1999 31 martie 2001, eliminndu-se astfel inechităţile existente n sistemul de pensii
Procesul de amendare a sistemului a continuat si dupa intrarea in vigoare a Legii 19, C.N.P.A.S. desfasurand o intensa activitate normativ metodologica, concretizata in colaborarea sau elaborarea si propunerea catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a numeroase proiecte de acte normative, vizand in principal :
aplicarea si amendarea Legii nr. 19/2000;
cresterea incasarilor la sistem;
indexarea pensiilor;
masurile suplimentare de recorelare a pensiilor;
combaterea fraudei si executarea silita.
Activitatea normativ metodologica ulterioara intrarii in vigoare a Legii 19 se refera la urmatoarele aspecte:
elaborarea Normelor metodologice pentru aplicarea legii;
crearea cadrului juridic pentru indexarea trimestriala a pensiilor precum si introducerea posibilitatii de efectuare a unei recorelari suplimentare, in plus fata de cea realizata in anul 2000;
ameliorarea conditiilor de pensionare pentru primii 5 ani din perioada de tranzitie pentru persoanele care au lucrat in grupa I de munca;
stabilirea proportiei in care se datoreaza CAS de catre ANOFM, pentru persoanele care beneficiaza de drepturi banesti suportate din fondul pentru plata ajutorului de somaj;
eliminarea prevederii conform careia in cazul neplatii de catre angajator a CAS, asiguratului i se considera 1/3 stagiu de cotizare; in acest sens asiguratul nu poate beneficia de pensie anticipate sau anticipata partiala decat daca angajatorul isi achita contributia restanta si majorarile aferente (cand neplata contributiei este mai mare de 6 luni);
stabilirea unei valori a punctului de pensie care se incadreaza intre 30% si 50% din salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea BASS;
eliminarea prevederii prin care primele 3 zile de concediu medical nu sunt platite;
posibilitatea acordata asiguratilor de a beneficia de perioade asimilate stagiului de cotizare la acordarea indemnizatiilor de asigurari sociale.
intarirea disciplinei financiare in domeniul asigurarilor sociale de stat;
adoptarea prevederilor referitoare la varsta de pensionare a celor care au lucrat in grupa I de munca anterior intrarii in vigoare a legii;
reglementarea modului de reducere a varstei standard de pensionare pentru persoanele care au lucrat in grupa I si II de munca;
criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite (2 proiecte);
criteriile de incadrare a personalului navigant din aviatia civila in conditii speciale de munca;
criteriile de incadrare a activitatilor de cercetare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare din zonele I si II de expunere la radiatii;
includerea in calculul punctajului a sporului de vechime si a sporurilor cu caracter permanent care au facut parte din baza de calcul a pensiei inainte de 2001;
posibilitatea pensionarilor ale caror drepturi s-au deschis incepand cu 1.04.2001 de a cere recalcularea pensiei prin includerea acestor sporuri,
modificarea coeficientului utilizat la calculul valorii punctului de pensie, limitele fiind cuprinse intre 30% si 50% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului;
amendarea regimului prestatiilor pe termen scurt, in sensul atenuarii componentei de protectie sociala si restabilirii corelatiei dintre prestatii si contributii;
ridicarea plafonului venitului asigurat pana la 5 salarii medii;
diminuarea cotelor de CAS in 2003 cu un punct procentual.
Ca urmare a reformarii sistemului de asigurari sociale
La sfrsitul anului 2001 pensia medie pentru intregul sistem a crescut cu 27,73% fata de decembrie 2000, ajungnd la 1.457.742 lei pentru pensionarii din sistemul de stat, respectiv la 307.547 lei pentru pensionarii proveniti din sistemul agricultorilor .
Tendinta a continuat si in 2002, pensia medie fiind mai mare in decembrie 2002 cu 27,3 % fata de decembrie 2001, crestere superioara ratei inflatiei
Astfel, valorile pensiei medii la 31.03.2003 erau urmatoarele:
Limită de vrstă - 2.071.370 lei
cu stagiu complet 2.419.578
fără stagiu complet 1.169.799
Pensie anticipată 2.971.583
Pensie anticipată parţială 1.649.276
Invaliditate 1.479.010
Invaliditate gradul I 1.708.306
Invaliditate gradul II 1.517.304
Invaliditate gradul III 1.292.980
Urmaşi 887.259 asemenea
De asemeena s-a imbunatatit raportul dintre diferitele tipuri de pensii, gratie recorelarii si indexarii diferentiate.
S-a franat substantial numarul intrarilor la pensie ; astfel, pe ansamblu ASS, in 2002 s-a inregistrat un spor de pensionari de doar 20 mii persoane fata de anul 2001 in timp ce in in 2001 s-a inregistrat un spor de 195 mii persoane fata de 2000;
In special s-a redus numarul pensionarilor cu anticipatie, datorita restrictiilor impuse prin noul cadru legal ; astfel, in 2002 s-a inregistrat un numar de astfel de pensionari de doar 68 mii persoane ;
S-a limitat drastic incadrarea in conditii speciale si deosebite de munca, reducandu-se de cca 4 ori, de la cca 1 milion de salariati la 31.03.2001, la cca 250 mii salariati la sfarsitul anului 2002 ;
In 2002, veniturile totale realizate au crescut faţă de 2001, cu 27,6%, crestere de asemenea superioara ratei inflatiei.